Semnatarii scrisorii politice de "fundamentare" economica a deciziei de majorare a pensiilor au toate sansele sa-si puna sindicatele in cap. Aceasta deoarece si ele reprezinta interesele unor cetateni, cu aceleasi drepturi europene, chiar daca sunt salariati, multi dintre ei avand ghinionul de a fi bugetari. Daca tot dorim sa ne aliniem preceptelor europene, atunci procesul trebuie sa fie unul uniform care sa nu permita discriminarea. Din pacate, Guvernul a impartit cetatenii acestei tari in beneficiari de drepturi europene si in necomunitari. Iata si dovada: "Dupa cum va este cunoscut, incepand cu 1 ianuarie 2007, Romania, ca stat membru al Uniunii Europene, aplica prevederile Cartei Social-Europene. Conform art. 23 din Carta, Romania trebuie sa respecte dreptul persoanelor varstnice la protectie sociala in sensul asigurarii unor resurse suficiente care sa le permita o existenta decenta". Caracterul discriminatoriu nu poate fi pus la indoiala. Documentul la care fac referire cei doi ministri, Romania fiind parte semnatara, nu are aplicabilitate doar asupra pensionarilor care, intr-adevar, merita cu prisosinta un trai decent. Acesta vizeaza asigurarea unor conditii civilizate tuturor cetatenilor europeni, iar Romania nu a aderat la Uniunea Europeana doar cu pensionarii. Guvernul are obligatia de a respecta intocmai obligatiile asumate. Si aici, nu se lasa loc de interpretari politicianiste. Este cunoscut faptul ca respectiva Carta sociala europeana stabileste drepturile si libertatile si procedurile de control, garantand respectarea lor de catre statele membre. Carta revizuita din 1996 a intrat in vigoare in 1999 si inlocuieste treptat tratatul din 1961. Conform Cartei, toti europenii utilizeaza aceste drepturi care afecteaza orice aspect al vietii zilnice, inclusiv locuinta, sanatatea, educatia, locurile de munca, protectia sociala, libera circulatie a persoanelor si nediscriminarea. In cazul salariatilor se stipuleaza ca "toti muncitorii au dreptul la o remunerare corecta, suficienta pentru a asigura un standard de viata decent pentru ei si familiile lor". Este explicat si ce reprezinta "dreptul la o remunerare corecta si suficienta". Adica obligatia statelor semnatare de a asigura un salariu minim pe economie la un nivel de 60 de procente din salariul mediu pe economie. In Romania, salariul minim garantat este de 440 de lei, iar salariul mediu net pe economie, conform datelor Institutului National de Statistica, este de 1.361 de lei. Inseamna ca, in Romania, salariul minim garantat acopera doar 32 de procente din media nationala. Sa mai amintim ca valoarea cosului minim de consum a fost calculata la 843 de lei. Cu alte cuvinte, Guvernul nu respecta prevederile Cartei Sociale Europene, asa cum pretinde in textul scrisorii adresate presedintelui Traian Basescu. Salariul minim nu acopera 60 de procente din nivelul salariului mediu si nici nu asigura "resurse care sa permita o existenta decenta", acest ultim aspect fiind demonstrat de dezechilibrul intre valoarea cosului minim si salariul minim garantat. Cei mai afectati de politica sociala guvernamentala sunt bugetarii. Ei sunt cei mai discriminati, pentru ca si aici avem paliere de discriminare. Avem salariati bugetari cu un salariu minim garantat si avem salariati din sectorul privat cu un alt minim la fel de garantat. Cel mai bine se observa in cazul salariatilor cu studii superioare. Pentru bugetari se asigura 440 lei, iar pentru angajatii privati 880 de lei. Logica acestei nefiresti diferentieri niciodata nu a fost explicata, dar se pretinde ca ne aliniem cerintelor europene. Nimic mai fals, deoarece nici de recomandari nu dorim sa tinem cont. De pilda, cele regasite in ultimul raport al Confederatiei Sindicale Europene (CSE). Potrivit acestuia, "adoptarea unei politici comune privind salariul minim ar determina reducerea saraciei si a excluderii sociale, diminuarea cheltuielilor guvernamentale si ar crea un nivel minim al cererii de forta de munca din partea firmelor". Despre aceste lucruri Guvernul nu sufla o vorba. Politicienii isi aduc aminte de franturi de prevederi europene doar atunci cand au interesul, iar obtinerea unor majorari de pensii este interesanta din punct de vedere electoral. Restul? Sa mai astepte.