Scenaristul Luca Dinulescu va pleca pentru un an la New York, ca bursier Fulbright pe film.

Luca Dinulescu stie sa spuna povesti pentru cinema. Recunoaste ca a dat dovada de o imaginatie bolnava de cind era mic. Pe deasupra, gindeste usor in imagini. Citeva momente importante din CV-ul lui ar fi debutul la cenaclul literar al lui Constantin Stan, volumul de debut - de la Polirom -, munca la „Istoria literaturii in benzi desenate", speciala, desi cumplit de grea, nominalizarea la concursul de scenarii organizat de HBO la Transilvania International Film Festival, Cluj 2005. „Bursa Fulbright va incununa toate acestea; ma astept sa-mi deschida multe usi si sa ma perfectioneze la cel mai inalt nivel pe care pot sa-l ating, sa ma faca sa dau tot ce am mai bun; bineinteles, si networking-ul va fi important", se destainuie Luca Dinulescu.

Ca scenarist, spune el, trebuie sa fii un fin observator al societatii. Deocamdata scrie pentru televiziune, de nevoie. „Capacitatea de a stirni emotie spectatorilor diferentiaza un scenarist mediocru de unul bun; cred ca, pur si simplu, ca scenarist trebuie sa fii dotat cu o sensibilitate peste medie, povestile pe care le traiesti sa nu te lase insensibil, sa empatizezi cu cei din jurul tau, cu ce auzi si vezi zi de zi, sa-ti pese", crede Luca Dinulescu.

Nominalizarea pe care a primit-o la Cluj, la concursul de scenarii din 2005, a fost hotaritoare in cariera. „Lungmetrajul pe care l-am scris se numea «That Jazz Again», titlul fiind o parafraza la adresa celebrului „All That Jazz", al lui Bob Fosse. Tema era, daca vrei, cea din «Solaris», al lui Tarkovski, tratata in cheie comica, unde se duce omenirea atunci cind nu mai exista nici o planeta de cucerit. Iti dai seama ca nu e o poveste prea seducatoare pentru piata romaneasca; cert este ca Tudor Giurgiu a fost in comisia de atunci a concursului HBO, iar dupa ce a citit scenariul, a venit sa-mi stringa mina", evoca Luca Dinulescu.

Spre deosebire de Cristian Nemescu, regizorul filmului „California Dreamin’ (Nesfirsit)", care ii surprinde pe romani si dorinta lor de mai bine intr-o cheie comica, Luca Dinulescu spune ca, daca ar fi sa faca o poveste despre romani, el ar face ceva nou, fara legatura cu realitatea: „As face poporul roman asa cum as vrea eu sa fie, poate un imperiu. Sigur, ca sa nu fi taxat de nebun facind poporul roman imperiu, trebuie sa te situezi in cheie comica, altfel nu cred ca sint sanse. Premisa de la care as porni scenariul ar fi: datorita capacitatilor lui uluitoare de a fura, poporul roman reuseste sa fure Europa. Deci, Europa nu mai exista, iar poporul roman stapineste peste ea".

Cu toate acestea, recunoaste ca ii e imposibil deocamdata sa scrie o poveste „romaneasca" inca.