Inca o piedica pentru Catedrala Mantuirii Neamului

Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a avizat negativ, in sedinta sa de luni, 16 iulie, proiectul de hotarare privind trecerea unor terenuri din domeniul public al statului in domeniul public al municipiului Bucuresti, pentru acordarea de masuri reparatorii proprietarilor. Decizia a fost motivata prin faptul ca municipalitatea nu mai dispune de teren, astfel incat proprietarii spatiului dintre Academia Romana si Palatul Parlamentului sa-si poata primi echivalentul valoric al pamantului, in cazul exproprierii. Primarul general, Adriean Videanu, a sustinut, la inceputul sedintei de consiliu, ca in urma discutiilor cu primul-ministru a convenit sa obtina terenuri in nordul Capitalei de la Agentia Domeniilor Statului. "Doresc ca acest schimb valoric de teren sa se faca mai repede, pentru a se incepe lucrarile la Catedrala Mantuirii Neamului si la imobilele care apartin Guvernului", a precizat Videanu. In urma votului, edilul a explicat ca va reveni cu proiectul, urmand sa continue discutiile cu Patriarhul Teoctist si cu premierul Tariceanu. Pana atunci insa, hotararea CGMB mai pune o frana in calea demararii unui proiect a carui realizare se doreste din vremuri care incep deja a se pierde in negura istoriei.

Primele demersuri
Dorinta realizarii unui locas de cult reprezentativ pentru ortodoxia romaneasca isi afla originea chiar in practica unor domnitori precum Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul de a ridica, dupa fiecare victorie obtinuta in numele credintei, cate o biserica sau manastire, unde sa fie invesnicita peste veacuri amintirea eroilor neamului. In aceasta traditie, a incoltit in inimile ierarhilor si demnitarilor de dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), ideea construirii in Bucuresti a unei catedrale inchinate eroilor din acest razboi. Recunoasterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane, in anul 1885, a facut si mai vie aceasta idee, in slujba careia s-au angajat, pe langa ierarhi, si forurile conducatoare si carturarii vremii. S-a dorit atunci ca aceasta catedrala sa aiba o capacitate corespunzatoare, pentru a fi functionala din punct de vedere practic, cand se oficiaza slujbe religioase in sobor si cu participarea masiva a credinciosilor, indeosebi la marile sarbatori nationale si bisericesti. De asemenea, s-a avut in vedere ca ea sa aiba si o anumita monumentalitate, iar ca stil sa reprezinte traditia artistica romaneasca, spre a fi podoaba orasului, emblema capitalei Romaniei independente si, totodata, marturie pentru alte popoare despre inaltele sentimente crestinesti ale romanilor. Desi se alocasera fondurile necesare in acest scop de la bugetul statului, discutiile privind locul de amplasare a viitoarei catedrale, care se dorea a fi in zona centrala a orasului, pe un platou inalt, cat mai aproape de Dealul Mitropoliei, spre a avea o larga perspectiva, au amanat, insa, de la an la an, luarea unei decizii concrete, incat catedrala a ramas in stadiul de proiect.

Perioada interbelica
Ideea catedralei a fost reluata in deceniul al treilea al secolului trecut de primul patriarh al BOR, Miron Cristea, si generatia sa, ca incununare a jertfelor pentru intregirea tarii si multumire lui Dumnezeu pentru faurirea statului national unitar roman in 1918, si a fost numita CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI. Infiintarea Patriarhiei Romane in 1925 a readus in actualitate, cu si mai multa vigoare, necesitatea acestui sfant lacas, menit sa marcheze noua demnitate a Bisericii si sa serveasca drept CATEDRALA PATRIARHALA. Cu toate ca numerosi arhitecti, ingineri, profesori, scriitori si gazetari s-au intrecut in a face propuneri concrete, indicand peste zece locuri in capitala de amplasare a noii catedrale (Patriarhul insusi dorea ridicarea ei in parcul Carol, veche posesiune a Mitropoliei Tarii Romanesti si locatie a Monumentului Eroului Necunoscut), proiectul a ramas in continuare blocat, pana cand al Doilea Razboi Mondial si instaurarea comunismului in Romania l-au facut imposibil de dus la indeplinire.

Demersuri actuale
Dupa evenimentele din 1989, ideea construirii catedralei a prins din nou viata, legata atat de cinstirea jertfelor inaintasilor pentru credinta si unitatea neamului, dar si a jertfelor pentru eliberarea tarii de dictatura si ateism. Incepand din 1990, si cu mai multa vigoare din 1992 incoace, Patriarhul Teoctist a organizat o larga consultare cu membrii Sfantului Sinod si ai Consiliului National Bisericesc si cu personalitati din domeniile culturii, artei, istoriei, arhitecturii, care au imbratisat si sustinut reluarea acestui proiect in Parcul Carol din Capitala, si a initiat, totodata, o corespondenta cu autoritatile statului in acest scop. Dupa doua incercari nereusite, intre anii 1999-2002, de asezare a catedralei in Piata Unirii si pe axul Bulevardului Unirii, pentru care s-a organizat si cate un concurs de proiecte de arhitectura, ambele solutii dovedindu-se nepotrivite ca amplasament, la inceputul anului 2003, PF Patriarh Teoctist a reluat demersurile catre autoritatile statului pentru Parcul Carol. Guvernul Romaniei, prin Hotararea nr. 468 din 18 aprilie 2003, a transmis in folosinta gratuita Bisericii Ortodoxe Romane o suprafata de 5 ha teren in Parcul Carol, pe platoul central, ocupat de imobilul fostului Monument al eroilor comunisti, dezafectat dupa 1990, in preajma Mormantului Eroului Necunoscut. Decizia de construire a Catedralei pe locul Monumentului eroilor comunisti din Parcul Carol a starnit numeroase controverse si proteste, care au determinat, in cele din urma, mutarea inca o data a viitorului amplasament pe terenul din Dealul Arsenalului, in spatele Palatului Parlamentului. Actualul proiect al catedralei a fost realizat de arhitectul Gheorghe Bratiloveanu si aprobat de Senatul Romaniei in 12 octombrie 2004, fiind publicat ca Lege in 29 octombrie 2004. Acest proiect respecta detaliile arhitecturale, care cuprind explicit stilurile traditionale din majoritatea tinuturilor locuite de romani. Hramul Catedralei Mantuirii Neamului Romanesc va fi Sfantul Andrei. Catedrala se va intinde pe 1800 metri patrati, cu 87,60 m in lungime si 52 m in latime. Ea va avea o inaltime de 95,60 m la varful crucii.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe