Uniunea Europeana si Statele Unite vor semna saptamana aceasta un acord privind interoperabilitatea intre actualul sistem american de navigatie prin satelit (Global Positioning System ­ GPS) si viitorul sistem european Galileo, aflat deocamdata in faza de proiect. Potrivit portalului german Heise News, acordul urmareste sa stimuleze producatorii de echipamente destinate navigatiei prin satelit, sa proiecteze si sa produca dispozitive duale. Avand acces si la satelitii europeni, si la cei americani, utilizatorii dispozitivelor de pozitionare isi vor putea stabili locatia cu o exactitate mult mai mare. Sistemul Galileo este deja proiectat astfel incat sa permita utilizatorilor sa foloseasca serviciile oferite de ambele sisteme de pozitionare. De aceea, frecventele L1 si L5 la care are acces populatia civila coincid cu cele folosite de sistemul GPS. Deocamdata nu se cunoaste daca Bruxellesul si Washingtonul intentioneaza sa semneze acorduri similare si in ceea ce priveste utilizarea in scopuri militare a celor doua sisteme. In timp ce sistemul american GPS, compus din 30 de sateliti, este in folosinta de mai multi ani, dificultatile cu care se confrunta proiectul Galileo ­ prevazut sa aiba, de asemenea, 30 de sateliti si care pentru Uniunea Europeana reprezinta si o chestiune de prestigiu ­ nu este programat sa fie pus in functiune mai devreme de 2012. Conform proiectului initial, Galileo trebuia sa fie administrat de un consortiu public-privat. Din pacate, au aparut neintelegeri legate de impartirea responsabilitatilor si competentelor, de finantare si de asumarea riscurilor, fapt care a dus la intarzieri repetate ale proiectului. In consecinta, ministrii transporturilor din statele membre au luat decizia ca initiativa sa fie finantata integral din banii contribuabililor europeni. Tari precum Marea Britanie sau Olanda si-au exprimat insa dezacordul fata de o asemenea schema de finantare, exprimandu-si temerea ca finantarea publica va genera mai degraba costuri suplimentare decat o reducere a cheltuielilor, ceea ce ar determina riscuri mai mari pentru bugetul comunitar.