Daca Ford reuseste sa convinga Guvernul Romaniei - si sper sa o faca, deoarece presedintele Comisiei de privatizare a Automobile Craiova este Sebastian Vladescu, fostul ministru de Finante, un partizan inversunat si priceput al sectorului privat din economie - atunci Romania pare sa renasca din cenusa ca tara producatoare de autovehicule. Autobuzul Bucuresti, Tractorul Brasov, ARO Muscel, Roman Brasov au cazut prada rechinilor tranzitiei si se vor transforma probabil in complexuri de locuit sau ruine industriale. Pitesti si, sper, Craiova, se dezvolta ca unitati producatoare cu tot ce implica aceasta expresie simpla in carti, dar atat de complicata in viata reala: salarii, locuri de munca, export, industrie orizontala, mandria si capacitatea de a construi, destine implinite pentru cine vrea si poate sa satisfaca solicitarile unei industrii mai dinamice decat multe altele. Daca toate ar fi mers cum trebuie, axa geografica Craiova - Pitesti - Muscel - Brasov ar fi putut constitui nucleul industrial al Romaniei capitaliste din secolul al XXI-lea cu Renault, Ford, MAN, Landini si Land Rover ca actori principali. Nu a fost sa fie. Oricum, daca Ford se tine de cuvant, industria de automobile din Romania va produce in 2010 - 2011 peste jumatate de milion de automobile pe an, ceea ce inseamna ca Romania se va bate cu Polonia si Cehia pentru a intra in clubul select al tarilor producatoare de autovehicule: Germania, Anglia, Franta, Spania, Italia, Cehia... Locul al saselea ramane deschis si depinde numai de Guvernul Romaniei daca vom ramane o vesnica speranta sau o certa realizare.
Ford nu este lipsit de probleme. Poate cea mai galonata firma de automobile din SUA, Ford trece prin timpuri grele. Japonezii au invadat piata americana, cea mai mare din lume (inca!, nu se stie cand o va ajunge China) cu o productivitate uluitoare si o calitate superioara a autovehiculelor. Expansiunea mondiala prin achizitii spectaculoase (Ford a cumparat in mai putin de doua decenii Volvo, Aston Martin, Land Rover, Jaguar si alte cateva marci de prestigiu, dar fara volume importante) nu a dat rezultatele scontate. Lupta la varful companiei intre mostenitorii familiei Ford si managerii straini (Lee Iaccoca a fost o legenda, dat afara de la Ford, a revitalizat Chrysler, cu ajutorul Guvernului american), a durat prea mult pentru ca o firma atat de conservatoare sa nu se resimta. La nivelul clasei medii din SUA - care a asigurat totdeauna pivotul vanzarilor pentru Ford - se vorbea de masinile proaste, greu de intretinut, scumpe si mari consumatoare de benzina. Dar lucrurile s-au schimbat sau sunt in curs de schimbare, ca si alti monstri sacri ai productiei de masini (in primul rand FIAT, care a ajuns din nou profitabila dupa ce ani de-a randul a fost "gaura neagra" a economiei italiene), Ford a priceput ca timpurile s-au schimbat si ca un nou val de marketing si tehnologie vine peste noi. Noul Fiesta este o bijuterie in materie de consum de carburant si fiabilitate. Iar Ford Transit - cel putin cel produs in Anglia - nu are inca rival in Europa.
Ford Craiova. Renault Pitesti. Suna bine. Din ce in ce mai bine.