Este pretios nu doar pentru bijutieri, dar si pentru medici si fizicieni. La dimensiuni microscopice, aurul promite sa revolutioneze electronica si medicina.

De mii de ani reprezinta metalul „pretios" prin excelenta. Mai nou, pe linga simbolistica sa, aurul suscita interesul cercetatorilor in fizica, medicina sau industrie. La scara nanometrilor (a miliardimilor de metri), proprietatile chimice si fizice ale aurului devin nepretuite pentru terapia cancerului, in lupta contra poluarii si la miniaturizarea componentelor electronice.

Pina in prezent, aurul era cunoscut drept un metal inoxidabil, bun conductor, cu variatii cromatice spectaculoase. Pulverizat in universul nanometric, aurul si-a dovedit noi proprietati: micile fire de aur capata o forta catalitica impresionanta si conduc mult mai bine curentul electric. Combinarea particulelor de aur cu proteine de ADN, capabile de autoorganizare, reprezinta una dintre viitoarele solutii in fabricarea unor nanocabluri si minicircuite electrice, anunta inginerul britanic David Cumming, coordonatorul proiectului MINT (Molecular Interconnect for NanoTechnology), citat de publicatia europeana de stiinta „Research". O data ce aceste materiale hibride isi vor dovedi calitatile de buni conductori, siliciul, folosit acum din plin in electronica, ar putea fi detronat anunta Cumming.

Fiind inoxidabil in contact cu organismul, aurul este utilizat in medicina inca din antichitate. Mai mult, in ultima vreme se vorbeste despre „biofunctionalitatea" sa, adica despre capacitatea de a absorbi la suprafata sa anticorpi sau proteine care determina formarea de anticorpi. Chiar daca aurul masiv are bine cunoscuta culoare galbena, nanoparticulele metalului pretios pot lua culori surprinzatoare: rosu, violet sau bleu. Aceasta proprietate este cunoscuta de secole de mestesugarii care foloseau pudra fina din aur pentru a oferi sticlei diverse reflexe coloristice. Modificarea culorii aurului vine o data cu eliberarea unei cantitati de caldura, fenomen utilizat in detectarea celulelor cancerigene.

La dimensiuni de 5-10 nanometri, particulele de aur bombardate cu laser infrarosu emana lumina si caldura. Folosind aceasta procedura, in curind medicii vor putea introduce particule de aur in tesutul bolnavului, care se vor indrepta spre anticorpii din jurul celulelor afectate. Localizarea celulelor cancerigene va fi realizata prin „urmarirea" aurului bombardat cu laser si detectat cu instrumente ce masoara rezonanta magnetica. Acest procedeu are totusi limitele sale. Spre exemplu, in cazul cancerului de prostata, „aceste tehnici de detectare ramin inca imprecise atunci cind este nevoie sa determinam evolutia si starea bolii", atrage atentia Robert Lemor, coordonatorul proiectului european Adonis, dedicat acestei patologii masculine. In plus, medicii spun ca inca nu se stie cit de nociva ar putea fi acumularea aurului in organism.

Tot la scara nanometrilor s-a descoperit ca aurul poate avea si virtuti antitoxice. Micile particule ale pretiosului metal au puterea de a transforma anumite gaze daunatoare. „In prezenta oxigenului, aurul este singurul metal in stare sa oxideze, la temperatura mediului, monoxidul de carbon (CO) pentru a-l transforma in dioxid de carbon (CO2), a carui toxicitate este minima", informeaza revista „Research". Aurul a intrat si in baile japonezilor, mai precis in filtrele contra mirosurilor neplacute de la toalete. De asemenea, consortiul european Nanogas a descoperit ca poate folosi microparticulele de aur pentru detectoarele de monoxid de carbon, gaz lipsit de miros, care poate fi mortal.

Teste antialergice Capacitatea particulelor de aur de a se fixa pe materialele organice este exploatata si pentru fabricarea unor teste de diagnosticare rapida, prin care sa fie identificata prezenta unor agenti toxici, microbi sau alergogeni in fluidele corpului (singe, saliva). Practic, firisoarele de aur se acumuleaza in contact cu agentii maladivi, capatind o culoare rosie, fenomen vizibil pe banda de testare.

Despre alte aplicatii ale nanostiintelor aflati pe www.cotidianul.ro/select