Cersetori cu icoane atarnate de gat, vanzatori ambulanti, strazi infundate, mahalale, caini vagabonzi si multa mizerie. Acesta este tabloul cotidian al unui oras cu pretentii de capitala europeana. Pentru cei care locuiesc aici, aceste lucruri sunt
Cersetori cu icoane atarnate de gat, vanzatori ambulanti, strazi infundate, mahalale, caini vagabonzi si multa mizerie. Acesta este tabloul cotidian al unui oras cu pretentii de capitala europeana. Pentru cei care locuiesc aici, aceste lucruri sunt banale. Pentru cineva venit din afara insa, aceste imagini pot parea socante.

Desi Bucurestiul a intrat, de mai bine de sase luni, in circuitul capitalelor europene, nu toti locuitorii au tinut pasul. Exista locuri in „micul Paris“ in care oamenii isi duc traiul ca pe vremea in care marile bulevarde bucurestene erau niste ulite. Cei mai enervanti sunt vanzatorii ambulanti, care iti vara sub nas marfa lor, aproape oriunde te-ai afla. Un exemplu este cel al cartierului Crangasi, acolo unde comertul se face peste tot. In invalmaseala zilnica de pe refugiul prea ingust de tramvai, vanzatorii ambulanti isi expun, mai ales verbal, marfa. Ai ocazia sa cumperi mere, caise, corcoduse, servetele „doua la 5.000“, sapunuri si ciorapi, evantaie si imitatii de parfumuri frantuzesti.

Intr-o zi de weekend, puhoiul de comercianti se amesteca printre amatorii de dis tractii. Zeci de familii se indreapta, cu mic cu mare, spre Lacul Morii, atractia oricarui sfarsit de saptamana. Tinuta si echipamentul ii tradeaza pe „turisti: parintii cara saltele pneumatice, plase si sticle; cei mici isi duc cu mandrie colacele colorate. Toata lumea poarta slapi si topaie vesela catre baltoaca din mijlocul orasului.

La scaldat, printre gunoaie si mortaciuni
In apele Lacului Morii, odinioara locul unui cimitir, se poarta un soi de scaldat cu iz de sport extrem. Gunoiul menajer pluteste in deriva pe langa mal, apa statuta depoziteaza straturi aproape sedimentate de mizerie pe marginea tarmului. Au existat chiar cazuri cand oamenii au observat animale moarte plutind in apropierea locului in care se racoreau. „Am vazut mai demult un caine mort. L-a impins cineva cu un bat si l-a scos la mal. Na, se mai intampla, mai pica si ele (animalele) in apa sau le arunca unii, dar rar si oricum, la cata apa e aici, ce mai conteaza!“, ne marturiseste un tanar din zona, venit la scaldat. „Mai nasol a fost cand am auzit ca s-a dat la stiri ca au gasit un cal in lac acum ceva vreme, dar eu nu l-am vazut, asa ca...“, mai spune omul. Tot pe malul Lacului Morii, mai multi tineri se balacesc, fac tumbe si plonjeaza in apa intr-o veselie generala. Intrebati de ce prefera locul acesta strandului, adolescentii explica simplu ca lacul e mai aproape de casa lor. „Eu stau chiar peste drum, fac doar cinci minute pana aici“, ne explica Doru, aratand spre strada pe care locuieste, o ulita prafuita din vecinatatea lacului.

Ca la tara, in plin centru al Capitalei
Cine trece prin zona Pietei Matache are surpriza sa admire un palc de case abandonate. Totusi, vanzoleala din ganguri si grupurile din fata portilor lasa sa se inteleaga ca in aceste darapanaturi locuiesc oameni. In fata unei case, vreo 15 tanci in pielea goala se joaca stropindu-se cu un furtun. E foarte cald si jetul racoros de apa le starneste chiote de bucurie. Pe trotuar, doua femei au scos cateva covoare si presuri si le spala, chiar acolo in strada.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.