Dupa ce a expirat si ultimul termen acordat pentru construirea unei halde ecologice de depozitare a zgurei de furnal, patronii de la Sometra Copsa Mica au gasit "o solutie alternativa": comercializarea deseului in... judetul Cluj. Autoritatile clujene cauta acum cu disperare solutii sa scape de belea.   Sometra a riscat inchiderea in februarie anul acesta, dar Agentia Regionala de Mediu si reprezentantii societatii au anuntat o mare realizare pe lista obiectivelor de investitii impuse. Potrivit chiar contractului de privatizare, grecii erau obligati sa faca doua mari si importante investitii pentru mediu: o halda ecologica pentru depozitarea deseurilor si o fabrica de acid sulfuric care sa prelucreze reziduurile de furnal.   GASELNITA. Pentru primul obiectiv - halda ecologica - ultimul termen negociat a fost 31 decembrie 2006. Societatea ar fi trebuit inchisa pentru sase luni, incepand cu 1 martie. Dar nu a fost sa fie asa, pentru ca, desi nici macar nu s-a apucat de construirea acestei halde, patronatul Sometra a reusit o adevarata performanta: comercializarea deseului. Sometra a anuntat cu tam-tam incheierea unui contract cu o firma din Turda, care prelua zgura si o transporta in judetul Cluj. Patronul firmei in cauza, SC Tudor Construct SRL, Ioan Lucian Sevan, a facut imediat cateva precizari pentru presa locala cu privire la relatia contractuala: "Noi nu facem decat sa cumparam zgura de la Sometra si sa o vindem celor care construiesc Autostrada Brasov - Bors. Pentru asta, am certificat de agrement, iar zgura nu este toxica, pentru ca am facut analizele corespunzatoare".   TOXIC AU BA? Dar pentru aceeasi publicatie a comentat si Elena Ciobanu, directorul administrativ de la Sometra. Numai ca a luat-o gura pe dinainte si a scapat porumbelul: "Referitor la halda de zgura, nu am primit inca autorizatia de constructie. Cu toate astea, respectam normele in vigoare, deoarece am gasit o solutie alternativa si nu mai depozitam deseurile toxice in Sometra. In fiecare zi, pentru 12 luni de acum incolo, ne sunt ridicate 140 de tone de zgura". Asadar, aceeasi zgura care, potrivit patronului Tudor Construct, nu este toxica, potrivit reprezentantului Sometra este... "deseu toxic". Si totusi, cine este aceasta societate care a "salvat" Sometra de la inchidere? Tudor Construct are ca obiect principal de activitate "constructii de cladiri si lucrari de geniu". Presa germana mentioneaza o societate cu aceeasi denumire care ar fi incasat vreo 100.000 de euro pentru o lucrare in Karlsruhe, dar care nu si-ar fi platit muncitorii, romani, desigur. Mathias Kirchner, secretarul general al Federatiei Europene pentru Migratia Fortei de Munca (EVW), mentioneaza ca firma romaneasca a devenit celebra pentru astfel de practici. Sa fie vorba doar despre o coincidenta de nume? Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finante, cifra de afaceri a societatii turdene este prea mica pentru a ne imagina ca a desfasurat vreun contract peste hotare - cel putin unul legal incheiat. Cert e ca Tudor Construct SRL a aparut din neant, aratandu-se dispusa sa salveze Sometra de una dintre cele mai presante cerinte angajate atat prin contractul de privatizare (din 1998), cat si prin negocierile pentru obtinerea autorizatiei integrate de mediu, necesara functionarii intr-o Romanie europeana.   CLUJENII SUNT DISPERATI. Intr-o discutie telefonica cu reporterii Jurnalului National, Dumitru Ungureanu, directorul Agentiei Regionale de Protectie a Mediului (ARPM) Sibiu, a sustinut ca "operatiunea are acordul colegilor de la Cluj" si a confirmat ca destinatia anuntata pentru zgura de agentul comercial turdean ar fi santierul Bechtel. In ultimele zile insa, afirmatiile lui Ungureanu sunt contrazise de autoritatile clujene. "Din punctul nostru de vedere, zgura de furnal de la Copsa Mica are o incarcatura foarte mare de metale grele, plumb, cadmiu, zinc, motiv pentru care este un deseu periculos daca se utilizeaza ca materie prima in constructii", a declarat comisarul-sef ing. Mihaela Beu, reprezentantul Garzii Nationale de Mediu - Comisariatul Regional Cluj. Daca Bogdan Zgarcitu, purtatorul de cuvant al Bechtel, neaga achizitia zgurii de la Tudor Construct, iar singurele informatii oficiale cu privire la destinatia avuta de zgura o reprezinta cateva localitati "din zona Campia Turzii" - potrivit Prefecturii Cluj, intrebarea este: care este totusi cantitatea de deseu care a plecat din Copsa Mica spre Cluj? Potrivit informatiilor lansate de cele doua societati, cantitatea care ar fi luat calea judetului Cluj ar fi fost una de-a dreptul uriasa - 140 de tone pe zi! Cel putin asa stau lucrurile "pe hartie", conform contractului. Tot ce se stie pana in acest moment este ca o parte din aceasta zgura a ajuns in drumuri din Campia Turzii si Viisoara (judetul Cluj), sub forma de... donatie. Surprinzatoare aceasta informatie, atata vreme cat, oficial, societatea turdeana da bani pentru achizitionarea deseului! Autoritatile clujene au demarat o ancheta, care se va solda, in cel mai bun caz, cu interdictia pentru Tudor Construct de a mai introduce deseul in judet. Cum ramane insa cu halda ecologica care trebuia construita si unde va fi trimisa zgura, in caz ca Agentia de Mediu Cluj interzice intrarea ei in judet?   PORTITE "LEGALE". Conform programului initial, cele doua investitii trebuiau finalizate pana la sfarsitul lui 2003. In aprilie 2002 apare Ordonanta de Urgenta numarul 34, care, in mare, se refera la noul sistem de autorizare de mediu a agentilor economici. Este momentul in care patronatul Sometra isi pune mainile in san si amana investitiile de mediu asumate cu patru ani mai devreme si care trebuiau finalizate peste aproximativ 16 luni. Mytilineos Holding a inteles aparitia unui nou sistem de autorizare, necesar in vederea integrarii, ca o noua portita de negociere a clauzelor de mediu. Aceasta, desi clauzele din contractul de privatizare erau cele impuse in toata lumea civilizata, inclusiv in UE, si erau deja semnate si parafate de ambele parti inca din 1998. Nimeni nu a avut nimic impotriva. Abia in 2003 Sometra a initiat procedurile in vederea obtinerii autorizatiei de mediu, iar Ministerul Mediului a asteptat depunerea intregii documentatii pana la sfarsitul lui 2005. E adevarat ca, intre timp, AVAS a dat in judecata holdingul grecesc pentru nerespectarea clauzelor asumate prin contractul de privatizare, dar asta nu a impiedicat Ministerul Mediului sa manifeste toata "intelegerea" fata de societate. L-am intrebat pe seful Agentiei Regionale de Protectie a Mediului (ARPM) Sibiu, Dumitru Ungureanu, care a fost pozitia institutiei cu privire la negocierea programului de conformare cu UE pentru o societate care nu si-a respectat intocmai conditiile de mediu. Acesta ne-a raspuns ca acele clauze din contractul de privatizare nu au fost aduse la cunostinta institutiei pe care o conduce, fiind vorba despre "o simpla relatie comerciala", care nu implica agentia. Si totusi, statul roman, reprezentat de AVAS, se judeca cu societatea pentru aceleasi motive pentru care acelasi stat roman, reprezentat de Ministerul Mediului, negocia cu Comisia Europeana!   GREC LA GREC... Ne-am dus si la adresa oficiala a comisarului european de Mediu pentru a vedea care este pozitia acestuia fata de, poate, cea mai grava problema din portofoliul sau. N-am gasit nimic in legatura cu subiectul nostru, insa am aflat ca un cetatean grec este comisar de Mediu al UE. Stavros Dimas a fost de-a lungul timpului, potrivit propriului CV, ministru al Industriei in tara de origine, director al unei banci specializate pe mediul de afaceri etc. Deci, domnia sa si afaceristul care a cumparat Sometra, Mytilineos, nu sunt tocmai doi straini. O fi asa sau nu, cert este ca societatea sta la capitolul investitii de mediu cat se poate de prost. Si cum conducerea societatii s-a aratat dispusa sa tot amane aplicarea obligatiilor, este firesc sa ne intrebam: Ce se intampla daca grecii pierd societatea? Cine v-a plati atunci costul social adus de o posibila inchidere a societatii, cost care acum este evitat cu toate aceste "bunavointi" aratate societatii? Dar cine va plati atunci pentru decontaminarea zonei, in urma unei poluari la care si-a adus contributia si Mytilineos, care oricand poate sa ridice din umeri si sa plece multumit cu profitul realizat in toti acesti ani?   ZECI DE ANIMALE MOARTE. Atat timp cat autoritatile romane si cele europene arata mai mult decat intelegere fata de proprietarii Sometra SA, cei care sufera de pe urma activitatii societatii trebuie sa-si caute singuri dreptatea. In instante. Oameni simpli ramasi fara cai, singurul lor sprijin la munca campului, sau fara miei, au produs insa, din incapatanarea lor, dovezi greu de pus la indoiala cu privire la dezastrul produs de Sometra, dar si la indiferenta autoritatilor responsabile cu controlul unor astfel de dezastre, castigand proces dupa proces. In mai multe dosare pe rolul Judecatoriei Medias, Popescu Aurora, inginer din Ramnicu-Valcea, a fost desemnata expert tehnic pentru a aduna dovezi materiale cu privire la realitatea de la Copsa Mica. Expertiza acesteia arata depasiri considerabile la capitolul emisii de plumb, zinc si cadmiu.   Principala obiectie pe care a prezentat-o in apararea sa parata SC Sometra SA a fost "mostenirea istorica". "Cu privire la mediul nociv despre care se face vorbire in motivarea actiunii, aratam ca acumularile de noxe din sol se datoreaza unui proces indelungat desfasurat intr-o perioada apreciabila, de cateva zeci de ani, si nicidecum nu i se pot imputa subscrisei societati care isi desfasoara activitatea doar de cativa ani", se arata intr-o astfel de intampinare facuta de Cabinetul de Avocatura Nicu Zicu in dosarul 614/2006. "Analizand rezultatele continutului de plumb si de cadmiu in sol, se observa ca este mai mare la suprafata si mai mic la adancimea de 30 cm. Dupa cum se subliniaza in Bilantul si raportul de mediu si in literatura de specialitate, continutul ridicat de plumb si cadmiu la suprafata releva o poluare mai recenta si prezinta pericolul propagarii in lantul trofic plante-animale-om, dat fiind faptul ca plantele au radacinile in stratul superficial", se arata in Raportul de expertiza tehnica judiciara inregistrat la Judecatoria Medias la data de 22 februarie 2007. Observatia este intarita de constatarile cuprinse in capitolul "privind calitatea factorilor de mediu in zona Copsa Mica - Medias, in perioada 2000-2006.   Mai grav, expertiza consemneaza atat incapacitatea tehnologiilor actuale de control real al factorilor poluanti, cat si caracterul constient al poluarii. Daca reporterilor Jurnalului National localnicii le-au relatat ca in anumite momente, fie noaptea, fie in zile cu vreme innourata, senzatia ar fi aceea ca productia in fabrica este accelerata si la fel si poluarea, expertul a monitorizat cateva zile una dintre instalatiile societatii. Observatia pe care o face acesta este ca in prima zi s-au putut constata emisii mult peste normele de interventie, dar nu si in zilele urmatoare. "La Instalatia Aglomerare Dalamatic, in prima zi de monitorizare s-au constatat depasiri de cadmiu si plumb in pulberi in suspensie de 2,4 ori, respectiv 1,4 ori - pentru ca in toate zilele urmatoare acest continut sa scada mult sub norme. Deci se pot reduce o parte din emisiile toxice, daca se respecta parametrii de lucru", observa si concluzioneaza expertul independent desemnat de instanta.   CAI DE PLUMB. Analizele efectuate la organele cabalinelor pentru care proprietarii au solicitat despagubiri au relevat depasiri de pana la cateva zeci de ori a limitelor normale de depuneri de plumb. Iar constatarea este explicabila: "Din bilantul plumbului eliberat la cosul de dispersie cu inaltime de 250 m reiese ca se evacueaza 4061 g/h plumb, ceea ce inseamna 97 kg/zi, adica 35,4 t/an, care se poate compara cu doza letala zilnica. Asadar, chiar presupunand ca filtrul Dalamatic ar functiona permanent normal, nivelul de emisii de plumb este mare". O observatie care nu se regaseste insa in rapoartele Agentiei de Mediu Sibiu, de exemplu. Dar sa vedem care este treaba cu cadmiul. "Depasirile de cadmiu in organe sunt mai mari fata de valorile normale de 170 de ori, respectiv de 270 de ori la manzul reclamantului Rus Vasile". Expertul a luat probe uscate de sol de pe noua tarlale diferite si le-a analizat: "La toti reclamantii, continutul de plumb in sol (la 5 cm) depaseste de cateva ori pragul de interventie, situatie in care se impune de urgenta interventia poluatorului pentru diminuarea emisiilor poluante".     Sometra, chemata la Parchet Expertizele prezentate de simpli cetateni care s-au luptat pentru despagubirea animalelor pierdute nu au atras atentia autoritatilor de specialitate. Nici nu ne mai mira. Dupa cum v-am aratat, statul roman se judeca cu Sometra si tot el ii renegociaza investitiile asumate chiar de la momentul cumpararii. In schimb, procurorii din Medias s-au autosesizat cu privire la aceste dovezi care au devenit publice in urma prezentarii lor in instanta. Parchetul de pe langa Judecatoria Medias a declansat o ancheta care vizeaza chiar conducerea Sometra SA. "Conform concluziilor acestei expertize de mediu (aceeasi citata de Jurnalul National - n.r.) rezulta ca datorita faptului ca SC Sometra SA elibereaza in atmosfera noxe de dioxid de sulf si plumb, care se acumuleaza in sol prin ploile acide, iar apoi aceste noxe intra in lantul trofic vegetatie-animale-om, se inregistreaza o poluare masiva a zonei, cu efecte daunatoare asupra sanatatii oamenilor, animalelor si a vegetatiei", a specificat procurorul Denis Dimitriu, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Judecatoria Medias.     Un comisar UE pe faras? In revista Conservation Finace, Lars C. Smith, scrie: "Stavros Dimas este comisarul european pentru Mediu. El a prezentat Schema UE pentru comercializare certificatelor de gaze cu efect de sera (ETS). In opinia sa, miliarde de euro destinate drepturilor de poluare au fost date gratuit centralelor electrice pe baza de carbune, fabricilor de ciment si altor industrii mari poluatoare. ETS reprezinta cea mai importanta initiativa in domeniul mediului din Europa. Ea nu functioneaza. Fie din cauza greselilor lui Stavros Dimas, si atunci el ar trebui demis, fie, daca el nu este de acord ca ceea ce a fost facut pana acum submineaza ETS (de exemplu, nepotismul excesiv), atunci ar trebui sa-si dea demisia. Oricum, nu poate ramane in functie. Daca ramane, ar putea sfarsi prin a face pentru Comisia Barroso ceea ce Edith Cresson a facut pentru Comisia Santer". Un suedez intervine pe forum: "Ceva mai sinistru este dezbaterea din UE legata de interzicerea mercurului si a cadmiului. Pana acum, aceasta initiativa a fost blocata in Parlamentul European de grupurile conservatoare".     AVERTISMENT "Pe raza judetului Cluj, in urma controlului efectuat de Comisariatul Regional Cluj s-au constatat depozitari de zgura de furnal in zonele Campia Turzii si Viisoara. Noi am cerut luarea de probe si efectuarea de analize specifice care sa determine calitatea acestui deseu. In cazul in care analizele stabilesc ca zgura de furnal este un deseu periculos, firmei care comercializeaza respectivul deseu i se va interzice introducerea acestuia pe raza judetului Cluj" Calin Platon,subprefectul de Cluj     MARTURISIRE "Referitor la halda de zgura, nu am primit inca autorizatia de constructie, dar am gasit o solutie alternativa si nu mai depozitam deseurile toxice in Sometra. In fiecare zi, ne sunt ridicate 140 de tone de zgura" Elena Ciobanu directorul administrativ de la Sometra Institutul german SVT, dispus sa dea o mana de ajutor Institutul European pentru Protectia si Siguranta Mediului din Germania - SVT, cu o mare experienta in acest domeniu (a activat cu succes in fosta RDG, in Bulgaria, in Turcia etc.) poate oferi, printre altele, solutii pentru cele mai importante probleme de poluare cu care se confrunta zona Copsa Mica, solutii bazate pe tehnologii moderne pentru depoluarea aerului, apei si solului. "Pentru asta, mai intai va trebui sa facem un studiu amanuntit al zonei, pe baza caruia vom indica solutiile cele mai adecvate pentru fiecare situatie in parte", ne-a declarat Norbert Mesmer, consilier pentru Europa de Est al prestigiosului institut. De notat ca finantarea va fi asigurata din fonduri europene. Tot cu fonduri de la UE si o cofinantare romaneasca, inclusiv cu forta de munca locala, urmeaza sa fie realizate si proiectele de depoluare a zonei, rezultate in urma studiului. Primarul orasului Copsa Mica s-a declarat intru totul de acord cu propunerea SVT, urmand sa aprobe in sedinta Consiliului Local realizarea acestui proiect. "Adevarul este ca, intr-un fel, de studii nu ducem lipsa, s-au facut nenumarate astfel de lucrari in ultimii ani, cu fel de fel de specialisti din tara si din strainatate, dar, avand in vedere prestigiul SVT, speram ca de aceasta data studiul sa fie urmat si de proiecte concrete, de lucrari pentru decontaminarea pamantului, a apei si a solului, lucrari extrem de costisitoare, pe care Consiliul Local nu le poate angaja din lipsa de fonduri", ne-a declarat primarul orasului Copsa Mica, Daniel Tudor Mihalache.