Indicatorii de sanatate in Romania au inregistrat o imbunatatire constanta in ultimul deceniu, dar procesul trebuie sa continue, intrucat la multe capitole sunt mari decalaje fata de cele din alte state ale UE, potrivit unui studiu al Bancii Mondiale (BM), preluat de Mediafax.
Potrivit concluziilor studiului, desi indicatorii de sanatate din Romania s-au imbunatatit in ultimii zece ani, mai raman inca serioase provocari, iar pentru realizarea de progrese in continuare, Guvernul va trebui sa intreprinda noi actiuni. Cresterea accesului la serviciile de sanatate ale populatiei din zonele izolate si cu acoperire insuficienta prin educarea publicului, facilitarea transportului si incurajarea furnizorilor de servicii de sanatate sa deschida activitati in zonele cu o slaba acoperire, reducerea poverii pe care o reprezinta cheltuielile de sanatate platite direct - atat cele oficiale, cat si cele neoficiale - si punerea accentului pe serviciile preventive si de asistenta primara se numara printre prioritatile ce trebuie avute in vedere. Guvernul a si inceput sa-si concentreze atentia pe aceste prioritati, dar trebuie sa-si adapteze mai bine masurile pentru a ajunge la acele grupuri de populatie pentru care indicatorii inca nu au inregistrat o imbunatatire, recomanda expertii. Potrivit rezumatului studiului utilizat in cadrul programului BM de sprijinire a sectorului de sanatate din Romania in urmatorii trei ani, tara va trebui sa-si modifice structura cheltuielilor pentru sanatate, marind proportia cheltuielilor de asistenta primara si ambulatorie. Strategia de rationalizare a spitalelor constituie o excelenta foaie de parcurs pentru reducerea numarului de paturi pentru afectiuni acute, trecerea la servicii mai putin costisitoare de spitalizare de zi sau in ambulator, si crearea de noi modele de asistenta medicala, in special de asistenta socio-medicala si pentru batrani, precum si pentru populatia din zonele izolate si cele rurale. Schimbarea de accent de la serviciile pe baza de spitalizare la cele in ambulator va rezolva in parte problema lipsei de acces al anumitor grupuri vulnerabile de populatie, in special in zonele rurale sarace, prin inlocuirea spitalelor mari cu modele alternative de asistenta medicala cu precadere ambulatorie. Cele cateva masuri avute in vedere cum ar fi plati separate pentru ingrijiri de zi si includerea de noi servicii in pachetul furnizat in medicina primara trebuie sa fie urmate de strategii mai cuprinzatoare care sa imbine contuinuitatea ingrijirilor cu beneficiile imbunatatirii eficientiei in segmentul ambulator.
In scopul cresterii eficientei cheltuielilor de sanatate curente si a realizarii chiar a unor economii, actuala structura a spitalelor va trebui simplificata. Ministerul Sanatatii Publice a redus in doua randuri numarul paturilor de spital; intai a eliminat 20.000 paturi care nu mai erau folosite, iar apoi a redus inca 9000 de paturi prin aplicarea unor norme mai stricte. Dar numarul de paturi poate fi redus in continuare. Necesarul de paturi pentru o anumita populatie poate fi controlat prin reducerea ratelor de internare, reducerea duratei medii de spitalizare, sau cresterea ratelor de ocupare si bineinteles prin eliminarea paturilor neocupate (redundante) prin decizie administrativa. Romania are una dintre cele mai ridicate rate de internare din lume, si ar putea imbunatati si durata medie de spitalizare si ratele de ocupare. (C.P.)