„Cind am venit in Romania, prin ’92, nu stiam care-i griul si care-i rapita. De atunci am invatat multe, dar tot nu renunt sa conduc macar o ora, doua pe zi combina, cind e de recoltat", spune Jihad El-Khali, unul dintre actionarii grupului de firme „Maria Chirnogi", care administreaza 30.000 de hectare in judetele Giurgiu, Teleorman, Constanta si Timis. Jihad e singurul fermier care nu se plinge de pe urma secetei, „oricit ar fi ea de rea", pentru ca a investit in irigatii. Si-a inceput afacerile in tara noastra in 1992, cind cumpara taurine, dar mai ales berbecuti de la ciobanii din Marginimea Sibiului, si ii vindea in Orientul Mijlociu, cu precadere in Siria. Inima afacerii a ramas zootehnia, cu citeva nuante cerute de cresterea pietei interne: grupul de firme „Maria Chirnogi", unde lucreaza si cinci dintre fratii lui Jihad, detine ferme de animale, 20.000 de taurine si 200.000 de berbecuti, si de pasari. In curind va deschide un abator la Ciulnita, cu o capacitate de 50 de taurine/ora si 500 de berbecuti/ora, o fabrica de furaje si o moara. Jihad a intrat in afacerea cu terenuri agricole obligat de criza de furaje din 2000. Un an mai tirziu, a cumparat prin licitatie fostul IAS Chirnogi si a luat in concesiune, pe 49 de ani, cele 11.000 de hectare de teren aferente. A investit in sistemele de irigatii. Din cele 30.000 de hectare cultivate, sint irigate 20.000. Cea mai mare parte din suprafata neirigata se afla in Banat, unde apa se conserva mai bine in sol. Libanezii de la „Maria Chirnogi" au cumparat din Germania 50 de combine Class, a cite 220.000 de euro bucata, tot de acolo au cumparat un performant utilaj ce transforma lucerna in baloti de paie de cite 500 de kilograme, fata de 20 de kilograme, cum se lucra inainte. Cel mai bun an de productie a fost 2004, cind societatea a obtinut 6,2 tone de griu la hectar, 4,8 tone de soia la hectar si 12 tone de porumb la hectar. Anul groaznic a fost 2005, cind a avut sub ape 12.000 de hectare. Fata de alti fermieri, Jihad crede in viitorul fermelor cu cite 2.000 de hectare, cu o singura conditie, „ca statul sa ia mina de pe sistemele de irigatii, ca n-o sa le puna el la punct niciodata, sa le predea actionarilor acestor firme, iar el, statul, sa aduca doar apa pe care sa ceara bani". Afacerea din Romania ii merge bine, dar baga in ea si bani care-i vin din actiunile pe care le are la firme libaneze de import-export de vite din Argentina si Brazilia catre Orient. Capitalul il transfera aici, pentru ca e incurajat de stabilitatea pietei si de natura ei emergenta. Iar el are planuri mari. Negociaza in aceste zile sa preia in arenda 10.000 de hectare de teren agricol in Ucraina.

Nu intotdeauna a fost dibaci in afaceri Jihad. Cea mai mare greseala pare s-o fi facut atunci cind i-a refuzat pe prietenii sai din Banat, care-l indemnau sa cumpere teren cit mai mult: „In 1999, un hectar costa 100 de marci germane si n-am crezut ca pretul pamintului va creste de atitea ori, asa ca am ramas la afacerea mea cu animalele si furajele".

Citeste mai mult:

Topul mosierilor de azi

O mina de oameni au ajuns sa administreze, ca proprietari sau arendasi, suprafete de teren comparabile cu marile mosii de odinioara. Cine ne sint mosierii? Cum au ajuns aici si ce-i bate gindul sa faca de acum incolo?

Culita Tarata: tractoare si combine de 52 de milioane de euro

De noua saptamini n-a mai plouat in Insula Mare a Brailei, cel mai rivnit teren agricol al statului, pentru ca e fertil, relativ usor de irigat si permite transportul grinelor pe apa, de noua ori mai ieftin decit pe uscat.

Porumboiu plateste 5.400 de lefuri

Adrian Porumboiu, fost arbitru international de fotbal, nu avea acum zece ani nici o legatura cu agricultura, „poate doar aceea ca beam un sprit uneori".

Jihad El-Khali, mosierul libanez imun la seceta

„Cind am venit in Romania, prin ’92, nu stiam care-i griul si care-i rapita. De atunci am invatat multe, dar tot nu renunt sa conduc macar o ora, doua pe zi combina, cind e de recoltat".

Mihai Anghel a inviat faimoasa Podgorie Segarcea

Un alt mare fermier din sudul tarii, Mihai Anghel lucreaza, prin grupul de firme Comcereal Dolj, 25.000 de hectare in judetele Olt si Dolj, suprafete gestionate, pina la nationalizare, de Administratia Domeniilor Coroanei.

Despre Stefan Poenaru, rivalii spun ca este „politicos, incapatinat, dar felina"

Stefan Poenaru, 61 de ani, doctor in agronomie, cultiva linga Fetesti si in Insula Ialomitei 17.000 de hectare si asteapta sa poata lucra inca 8.500, dupa ce instanta se va pronunta defintiv in procesul pe care el l-a intentat Agentiei Domeniilor Statului.