Financial Times, despre BucurestiLipscani, giuvaerul neslefuit din inima orasului

Bucurestiul, un oras cunoscut pentru arhitectura sa ingrozitoare, pentru blocajele de trafic si pentru agitatia permanenta, ascunde chiar in inima sa un giuvaier neslefuit. Zona este bogata in vestigii istorice, care degaja o atmosfera care respira in acelasi timp nepasare si viata noua. De asemenea, aceasta zona pare blestemata. Desi preturile la proprietati si la constructii au crescut in restul capitalei Romaniei, cea mai promitatoare zona a sa a ramas cel mai bine cunoscuta pentru ceea ce ar putea sa fie.

"Potential? Nu exista nicio indoiala in aceasta privinta!", este de parere Jerry van Schaik, om de afaceri olandez care detine un mic hotel, un magazin de mobila si un bar in zona Lipscani. "Trebuie insa sa renoveze si sa o faca cu stil"
Zona Lipscani este o increngatura de strazi in centrul orasului, construita in secolul al XVI-lea, situata in prezent la nord in apropierea unei zone ce a fost facuta una cu pamantul de catre Nicolae Ceausescu, si care a construit in loc blocuri insipide, cladiri de birouri si stridenta Casa a Poporului. Din fericire pentru Lipscani, Ceasescu a lasat zona in paragina si, astfel, a supravietuit.Desi zona se afla in decrepitudine, ea are toate calitatile unui cartier reprezentativ. Cu arhitectura sa gratioasa si strazile inguste, zona poate fi cu usurinta vazuta drept un magnet pentru turistii capabili sa redefineasca imaginea afectata a Bucurestiului.

300 de cladiri ruinate
Pe de alta parte, in pofida boom-ului economic din Romania - a carei economie a crescut cu 8 procente anul trecut cu ajutorul celor 9 miliarde de euro din investitii straine - zona Lipscani este in mizerie. Strazile pavate cu piatra sunt pline de gropi care devin periculoase dupa caderea noptii, deoarece putine strazi sunt bine luminate. Infrastructura de baza - de la conducte de apa la cabluri electrice - trebuie refacuta. Peste 300 de cladiri din zona sunt intr-o serioasa stare de degradare. Multe dintre ele sunt goale sau ocupate ilegal de persoane carora municipalitatea nu le-a oferit alternativa.
Si, ceea ce ii intriga cel mai mult pe oamenii de afaceri si cei care doresc o renastere a zonei, Primaria s-a impiedicat in implementarea unui plan exhaustiv de refacere a Lipscanilor.
Municipalitatea a interzis traficul rutier in zona la inceputul anului 2005. Dar, pentru ca nu au fost luate si alte masuri, severitatea acestei restrictii nu a facut decat sa afecteze situatia economica a cartierului."Este un microcosmos al Romaniei plin de oportunitati de afaceri si de persoane incompetente care nu permit demararea acestora", mormaie Van Schaik, care conduce un grup de antreprenori ce a facut lobby pe langa primarie pentru acest proiect timp de mai mult de doi ani.

Strazi cu nume de bresle, de profesii
Mestesugari si comercianti au venit aici din Germania, Austria, Grecia si Turcia. Azi, numele strazilor amintesc de unele dintre breslele si profesiile initiale din zona: Selari (cei care fabricau sei), Covaci (fierari), Sepcari , Blanari , Bacani si Zarafi (cei care schimbau banii ). Lipscani este numele uneia dintre principalele strazi ale cartierului, care provine de la Leipzig, orasul german de unde comerciantii aduceau bunuri.Dincolo de ruine si reconstructii, aproape toate structurile medievale au disparut. Cel mai vechi complex de cladiri dateaza din secolul al XVIII-lea si include biserica Stavropoleos si Hanul lui Manuc, o casa de oaspeti pentru comerciantii calatori. Marea majoritate a cladirilor a fost construita in secolele al XIX-lea si al XX-lea.
In secolul al XIX-lea si pana la Primul Razboi Mondial, Lipscanii erau cunoscuti pentru magazinele sale de lux si pentru banci. Banca Britanico-Romana se afla pe Strada Smardan. Pe strada Selari se afla Hotelul Concordia, candva o adresa celebra unde, in 1859, sefii partidelor politice romanesti l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza domn al Moldovei si Valahiei, unind cele doua principate pentru a crea statul national roman.

Promisiunile oficialilor, desarte
Incepand cu strazile Smardan, Selari si Lipscani, infrastructura de baza a zonei va fi complet refacuta. Caldaramul strazilor va fi refacut si se vor adauga mici parcuri, banci si fantani. Municipalitatea va reface si unele din cladirile pe care le detine in zona, incepand cu 12 case importante, fortandu-i pe proprietarii privati - sustin oficialii - sa faca la fel sau sa le vanda. Lipscanii vor renaste.Oficialii fac insa astfel de promisiuni de cel putin doi ani.In ianuarie 2005, un reprezentant de la directia de urbanistica declara ca noua infrastructura va fi gata pana in aprilie 2006. De atunci, a trecut mai mult de un an si s-a facut prea putin.
Excavatoarele au sapat pe strada Smardan in luna octombrie, insa au abandonat lucrul dupa ce a fost descoperita o fundatie din secolul al XVIII-lea chiar sub caldaram.Mai recent, au inceput lucrarile pe o mica portiune de pe strada Lipscani, insa ele avanseaza foarte lent. Municipalitatea s-a comportat haotic atunci cand a venit vorba sa comunice decizii si planuri.
"Mai devreme sau mai tarziu, aceasta zona se va transforma in aur", este de parere Andre Sandu, directorul agentiei imobiliare Media City. "S-ar putea insa intampla in doi sau in zece ani. Nimeni nu stie exact cand".

Proprietarii cer 5000 de euro /mp
Sandu spune ca un metru patrat se vinde in medie cu 1.500-1.700 euro, dar proprietarii ajung sa ceara si 5.000 de euro pe metru patrat. Reprezentantii unei agentii imobiliare declara insa ca preturile sunt cu mult mai mari, apropiate de preturile din noile blocuri de apartamente din afara Lipscanilor. Monica Barbu, directorul diviziei de retail a companiei din Bucuresti, sustine ca preturile de vanzare ajung acum la 4.000 de euro pe metru patrat, ca urmare a unei cresteri recente a cererii.Agentii sunt de parere ca atat cumparatorii locali, cat si cei straini au cumparat una cate una cladirile, insa cu prudenta. Potrivit lui Barbu, fondurile de investitii straine au fost active in zona, dar si cumparatorii individuali, in special din Grecia si din Spania.
Exista investitii noi, insa ele tind sa fie facute in baruri si cafenele, si desi aceastea dau viata cartierului, s-ar putea sa nu fie de lunga durata. In vechiul hotel Concordia, transformat acum
intr-un apartament deteriorat, un caine murdar si latos doarme la primul etaj, in fata salii unde Cuza a unit Romania.
Conditiile de viata de aici sunt tipice pentru zona. Nu exista gaze sau apa calda. Rezidentii au butelii cu gaz pentru a gati si pentru a-si incalzi micile apartamente. Apartamentele mari au fost impartite prin ziduri de separare in apartamente mai mici.
"Municipalitatea nu ne-a spus nimic", declara Lenuta Patrascu, 48 de ani, care traieste in vechiul hotel de 30 de ani. "Tot ceea ce stim, este ceea ce citim in ziare".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe