„The Economist" spune ca Romania are cheltuieli electorale imense si ca exista riscul unui crah. Economistii romani sint de acord. Economiile tarilor est-europene prezinta riscul de supraincalzire si al unor crahuri de proportii, avertizeaza publicatia „The Economist", pe baza unui studiu al Bancii Mondiale privind cheltuielile publice.

„Imaginati-va citeva masini vechi si peticite, conduse cu incredere, dar nu in mod expert, pe un drum neted si pe vreme frumoasa. Aceasta este imaginea economica a celor zece tari est-europene aflate in prezent in Uniunea Europeana. Daca drumul devine umed sau alunecos, frinele slabe si cauciucurile uzate fac extrem de posibil un accident ingrozitor", scrie „The Economist". Romania si Polonia sint date ca exemple de tari care sint gata sa cheltuiasca sume enorme pe criterii politice, pentru a convinge electoratul.

„Singurul raspuns pe termen lung nu este sa adaugi lichid de racire sau sa conduci mai incet, ci sa repari masina. Din nefericire, procesul reformei structurale in regiune a fost, in mare parte, oprit. O crestere rapida in veniturile din taxe si o conducere politica slaba fac posibil sa nu existe o presiune mare pentru a exercita un control mai puternic asupra finantelor publice", considera „The Economist".

Publicatia acuza, de asemenea, lipsa pedepselor evidente pentru esecurile in reforme. „Romania si Bulgaria aluneca inapoi de cind au intrat in UE, dar cu toate acestea nu au existat decit plingeri si atentionari usoare din partea Bruxelles-ului, care a pierdut pirghiile pe care le avea inainte ca aceste doua tari sa intre in Uniune", afirma „The Economist".

Analistul economic Liviu Voinea (foto) considera, de asemenea, ca exista semne privind o supraincalzire a economiei romanesti. „Riscul principal vine, inca, din contul curent, dar incepe sa se adauge si riscul din deficitul bugetar. Este cu atit mai periculos, cu cit este prima oara cind in Romania avem doi ani electorali la rind. Avem cursul valutar, care este supraevaluat, la fel ca o serie de active. Din 1999, cind am facut restructurari sub riscul unei incapacitati de plata, nu am avut nici o criza, economia a mers doar in sus opt ani. Or, supraincalzirea poate sa apara oricind in aceste conditii", spune Voinea.

Analistul atrage atentia asupra faptului ca, daca in privinta datoriei publice nu exista riscuri prea mari, in schimb datoria privata a ajuns, in doar doi ani, de la doua la 12 miliarde de euro, iar deficitul bugetar creste fara a lasa nimic in urma (autostrazi, cofinantari etc.).