De noua saptamini n-a mai plouat in Insula Mare a Brailei, cel mai rivnit teren agricol al statului, pentru ca e fertil, relativ usor de irigat si permite transportul grinelor pe apa, de noua ori mai ieftin decit pe uscat. Firma TCE 3 Brazi a lui Culita Tarata lucreaza 57.000 de hectare din cele peste 70.000 ale insulei, in urma unui contract de concesionare pe 20 de ani dobindit de fostul deputat PSD, in 2001, de la Agentia Domeniilor Statului. Nici azi nu s-a incheiat procesul in care ADS il acuza pe arendas de neplata redeventei, iar acesta replica prin hotariri judecatoresti care-i dau dreptate.

Adevarata bijuterie a lui Tarata nu sint hectarele pe care le exploateaza in Insula sau alte 15.000 pe care le-a luat in arenda in judetul Neamt, nici flota de tractoare, combine si semanatori de peste 52 de milioane de euro, ci inginerul Lucian Buzdugan, directorul general al firmei sale - cu 1.100 de angajati - si partener de business. Buzdugan a introdus citeva tehnici pentru sporirea productiei: semanatul in rinduri rare, care permite plantei sa se ramifice, metoda ingrasamintului Starter, in loc de fertilizarea intregii suprafete, adica ingrasamintul se introduce direct sub saminta si, cind radacina coboara, ajunge direct la mincare, culoare de interventie pentru masinile de irigat si, mai ales, noul sistem de semanat in miriste, fara pregatirea terenului. Obsesia tuturor fermierilor este, in ultimii ani, pastrarea apei in sol. Anul acesta, potrivit lui Tarata, suprafata afectata de seceta este de 30.0000 de hectare, din care 20.000 se afla in judetul Braila si 10.000 in Neamt. „Am avea nevoie de cel putin 5 litri pe metru patrat, iar noi avem 0,3 litri pe metru patrat, spune Buzdugan, satul sa tot priveasca site-urile care dau zilnic procente despre probabilitatea unei ploi. Acum citeva zile ziceau, pe dupa-amiaza, ca sint 50% sanse sa ploua, acum vreo saptamina anuntau 70%. N-a cazut nici un strop". Principala cultura din Insula Mare a Brailei e rapita - 15.500 ha - mai rezistenta la seceta decit griul si aflata de trei ani intr-o puternica voga, stimulata indeosebi de hotarirea UE ca motorina sa contina un minim 5% de biodisel. Firma s-a dotat cu o flota de combine si de tractoare de ultima generatie, majoritatea cu peste 300 de cai-putere, computer de bord etc.

Pe vremea lui Ceausescu, in Insula Mare a Brailei lucrau in campania de recoltat peste 8.000 de militari in termen si alte mii de muncitori scosi de prin uzinele Brailei, ori condamnatii de la puscaria „Salcia", inchisa acum. Erau vremurile risipei si-ale belsugului netrecut in acte, cind se fura in devalmasie, cind drumurile erau stropite cu motorina sa nu se inalte praful. „Anul asta ne-am extins cu 3.000 de hectare, tocmai la solicitarea micilor proprietari din judetul Neamt. In schimbul terenului pe care ni l-au dat sa-l lucram, le dam 750 kg/hectar, in cazul in care terenul este la capacitate maxima, sau 500 kg/hectar, daca e imburuienat. Singura sansa a unui mic proprietar este asocierea. Sub 500 de hectare, n-are rost sa te apuci de treaba. Ar fi bine sa apara cit mai multe nuclee de arendare, conduse de unii care detin citeva zeci sau sute de hectare, dar care lucreaza citeva mii", e de parere Tarata. Buzdugan reclama nu doar farimitarea suprafetelor, ci si lipsa muncitorilor priceputi: „Dai 5 miliarde pe o combina si n-ai pe cine sa pui pe ea sa lucreze!".

Saracie si culturism Insula e impartita administrativ in doua comune, Frecatei si Marasu. Drumul judetean care incepe de la pontonul de unde iei bacul de la Braila pina in centrul Frecateiului, 57 de kilometri, e un cosmar de gropi, pe care circula, o data pe zi, daca nu e stricat cu saptaminile, un autobuz ce-i leaga pe sateni de lume, de Braila. Nauciti mai degraba de saracie decit de canicula, oamenii isi tin traiul din pescuit sau lucreaza ca tractoristi si mecanici la TCE 3 Brazi. „Doar la alegeri ne spun aceeasi minciuna de pe timpul lui Ceausescu, ca o sa faca un pod peste Dunare", spune profesorul de matematica Cezar Rusu, culturist in timpul liber la Petrolul Braila.

Citeste mai mult:

Topul mosierilor de azi

O mina de oameni au ajuns sa administreze, ca proprietari sau arendasi, suprafete de teren comparabile cu marile mosii de odinioara. Cine ne sint mosierii? Cum au ajuns aici si ce-i bate gindul sa faca de acum incolo?

Culita Tarata: tractoare si combine de 52 de milioane de euro

De noua saptamini n-a mai plouat in Insula Mare a Brailei, cel mai rivnit teren agricol al statului, pentru ca e fertil, relativ usor de irigat si permite transportul grinelor pe apa, de noua ori mai ieftin decit pe uscat.

Porumboiu plateste 5.400 de lefuri

Adrian Porumboiu, fost arbitru international de fotbal, nu avea acum zece ani nici o legatura cu agricultura, „poate doar aceea ca beam un sprit uneori".

Jihad El-Khali, mosierul libanez imun la seceta

„Cind am venit in Romania, prin ’92, nu stiam care-i griul si care-i rapita. De atunci am invatat multe, dar tot nu renunt sa conduc macar o ora, doua pe zi combina, cind e de recoltat".

Mihai Anghel a inviat faimoasa Podgorie Segarcea

Un alt mare fermier din sudul tarii, Mihai Anghel lucreaza, prin grupul de firme Comcereal Dolj, 25.000 de hectare in judetele Olt si Dolj, suprafete gestionate, pina la nationalizare, de Administratia Domeniilor Coroanei.

Despre Stefan Poenaru, rivalii spun ca este „politicos, incapatinat, dar felina"

Stefan Poenaru, 61 de ani, doctor in agronomie, cultiva linga Fetesti si in Insula Ialomitei 17.000 de hectare si asteapta sa poata lucra inca 8.500, dupa ce instanta se va pronunta defintiv in procesul pe care el l-a intentat Agentiei Domeniilor Statului.