"Rusia e norocoasa ca are un inamic atat de neimportant"

Aflat intr-o vizita oficiala la Washington, presedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a acordat un interviu "Romaniei libere" despre relatia inghetata a tarii sale cu Moscova.
La sfarsitul lunii aprilie, site-urile estoniene au fost supuse timp de doua saptamani unui val sustiunt de atacuri ce au vizat paralizarea activitatii bancare si guvernamentale, Estonia fiind tara cea mai informatizata din Europa. Cele mai intense atacuri s-au inregistrat pe 9 mai, ziua ce marcheaza sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.
Premierul estonian a acuzat public Kremlinul de orchestrarea acestor atacuri, survenite la scurt timp dupa mutarea monumentului soldatilor sovietici din centrul Tallinului intr-un cimitir militar. Statuia sovietica a declansat proteste violente de strada si atacuri asupra ambasadei estoniene din Moscova. Expertii in domeniul tehnologiei informatiei afirma ca valul initial de atacuri cibernetice pare sa fi venit din structurile administratiei ruse.


60% dintre rusi considera Estonia ca fiind cel mai mare inamic al Rusiei. Cum ati ajuns o tara atat de temuta? - Asta este ce a raportat Levada, un institut de sondare a opiniei publice din Rusia. Daca te gandesti ca 1,4 milioane de oameni sunt inamicul numarul 1 a 146 de milioane, atunci trebuie ca ceva e foarte gresit pe lumea asta. Sau poate ca Rusia este foarte norocoasa sa aiba un inamic atat de neimportant. Lasand gluma la o parte, e clar ca daca nu ai o presa libera si nu ti se da dreptul sa obtii o imagine obiectiva a ceea ce se intampla, atunci poti picta orice imagini vrei, iar oamenii s-ar putea sa te si creada. The Economist va numea saptamana trecuta alaturi de Vladimir Putin singurii lideri care se fac remarcati in Europa de Est, desigur din perspective opuse. Cum comentati? - Cred ca exista mai multi lideri seriosi in Europa de Est. Sunt doar bucuros ca ma considera a fi unul dintre acestia. Cum colaborati cu presedintele Traian Basescu? - Inca nu ne-am intalnit, deoarece am fost investit in functie abia de curand. Dar sunt sigur ca, stiindu-i optiunile privind UE si relatile transatlantice, nu prea avem mari diferente de opinie. Exista proiecte comune la care lucrati, cum ar fi Moldova? - Absolut, suntem foarte interesati in promovarea democratiei in Moldova si sunt sigur ca diplomatii nostri se ocupa de asta, pentru ca este in interesul nostru comun. Presedintele Putin a spus luni la Istanbul ca Rusia a avut dintotdeauna un "interes special" in regiunea Marii Negre si a Balcanilor. E ingrijoratoare aceasta afirmatie? - Daca o tara este ea insasi interesata de acest "interes special", e in ordine, dar acesta nu trebuie impus cu forta nimanui. si cred ca asta ingrijoreaza. Romania a fost o tara fortata sa intre in blocul comunist si cu siguranta nu doreste repetarea acelei experiente. Sunt sigur ca romanii nu sunt de acord ca interesele sovietice sunt interese rusesti. In mod clar, interesele sovietice nu sunt democratice, ele au fost foarte hegemonice. Intrebarea care se pune azi este ce fel de comportament va avea Rusia in regiune. Este "democratia dirijata" un eufemism pentru politica neosovietica a Rusiei? Personal, nu cred ca poti pune un adjectiv in fata cuvantului democratie si sa sustii ca este tot democratie, indiferent ca e vorba de "democratie suverana" sau "democratie dirijata". Nu ar trebui sa ne permitem sa acceptam aceasta idee, iar asta e o provocare pentru intreaga Europa. In ce priveste Balcanii si Marea Neagra, marea problema e ce se va intampla cu Kosovo si Serbia. Iar aici nu avem divergente intre interesele UE si SUA, dar vedem un mare dezacord cu Rusia. Date fiind aspiratiile europene ale Serbiei, sper ca guvernul sarb sa gandeasca in termeni europeni si americani, nu in termenii intereselor unei puteri straine mult mai indepartate. Fara leadership puternic, cum poate Europa face fata noilor amenintari? Cred ca exista leadership, dar avem nevoie sa intelegem mai bine ca trebuie sa lucram impreuna. Daca avem leadership eficient in contracararea altor state UE, atunci Europa nu are de castigat. Avem nevoie de leadership care sa faca Europa sa progreseze ca entitate politica si economica. De ani buni sunt ingrijorat de intoarcerea la interesul national autocentrist in tarile europene. Am putut observa aceasta abordare in privinta directivei serviciilor, a Tratatului Constitutional sau in liberalizarea pietelor de energie, doar pentru ca tarile individuale beneficiaza de pe urma lor, desi pe termen lung vom fi mult mai in siguranta daca vom avea o politica energetica comuna. Dar nu poti avea o politica energetica inainte de a fi liberalizat pietele. Asa ca, daca leadershipul torpileaza integrarea europeana, nu e leadershipul de care avem nevoie.
Cum vedeti noile state membre UE, vor fi capabile sa articuleze o voce comuna? Cred ca e foarte bine ca in ultimul an am depasit ideea de "noi" si "vechi" state membre, pur si simplu pentru ca diferentele incep sa se stearga. Ideea a mers o vreme, dar de fapt problema reala este in a reforma Europa in sine. Exista diferente intre statele baltice in relatia lor cu Rusia? Oricare ar fi diferentele, ele tin de Rusia. Cred ca toate cele trei tari impartasesc cu restul Europei dorinta de a se intelege cu vecinul lor, iar asta e mai important decat atunci cand vecinul decide cum trebuie sa se inteleaga cu noi. Ati obtinut progrese privind extinderea puterilor NATO asupra razboiului cibernetic dupa atacurile suferite de Estonia? In timp ce avea loc summitul NATO de la Oslo, in Estonia ajunsesera deja echipele tehnice ale NATO. Iar unul dintre rezultatele intalnirii mele de aici cu presedintele Bush a fost ca vom infiinta la Tallinn cu sprijinul SUA un centru de excelenta pentru apararea cibernetica. Nu e vorba doar de calculatoare, ci se va ocupa si de baza legala pentru a combate aceste infractiuni transfrontaliere. Este o chestiune care vizeaza atat NATO, cat si Uniunea Europeana. Si ati putut depista sursa acelor atacuri, suspectate a fi coordonate de la Kremlin? Unele da. Dar de aceea spun ca e o chestiune de infractionalitate. Atacurile mai severe au venit de la calculatoare folosite in raspandirea spam-ului, iar acestea sunt greu de localizat. Dar ambele forme sunt infractiuni. N-ar fi putut fi vorba de o reactie a unor hackeri nationalisti din Rusia, iritati de demolarea monumentului sovietic? Nu. Poate doar atacurile la scala mica. Dar cand atacuri majore incep la o data foarte concreta si se incheie tot la o data anume, nu mai e vorba de hackeri individuali, ci de o organizare clara.

BIOGRAFIE

Ales in octombrie 2006 presedinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves (53 de ani) este o figura prestigioasa a exilului anticomunist din statele baltice. Nascut in Suedia si crescut in SUA, Ilves a absolvit Columbia University, in anii '80 lucrand ca jurnalist la Radio Europa libera. A revenit in Estonia dupa caderea comunismului, fiind numit ambasador in SUA, apoi ministru de Externe, iar in 2004 ales membru al Parlamentului European.

---

Despre autor: