3 Iulie 2007
Licheaua tranzitiei n-a auzit nici o silaba din vechiul apel decembrist adresat breslei sale.

A preferat sa sfideze orice decalog, implementind grabit "socialismul cu fata umana". De aproape doua decenii, lichelele rosii au pradat tara
Licheaua tranzitiei n-a auzit nici o silaba din vechiul apel decembrist adresat breslei sale.

A preferat sa sfideze orice decalog, implementind grabit "socialismul cu fata umana". De aproape doua decenii, lichelele rosii au pradat tara in haita. Cu prudenta in aparare si nesat la atac, acesti barbari ne-au oferit pe rind mostre din civismul subteranei, capodopere mafiote in arta falimentului bancar si citeva picaturi sulfuroase din esenta miasmelor Securitatii.

Cind a fost debarcata prin ruleta electorala, licheaua s-a facut ca moare putin. Ne-a lasat sa credem in perenitatea pudorii si eficacitatea bunului-simt. Fals: licheaua tranzitiei s-a antrenat pentru eternitate. Desi a semnat la tinerete tratatul ideologic de neagresiune cu URSS, licheaua este astazi perfect europeana. In orice loc (citeste partid) si in orice timp (citeste opozitie ori guvernare), licheaua refuza "maniheismul" contestarilor vehemente si te invita la "dialogul constructiv" sau la "dezbaterea de idei". Nu poate indura mai ales pasiunea istoriei recente pentru trecutul atit de incert al Romaniei postcomuniste. Chemata la Parchet, licheaua isi face blog, se duce la vinatoare, joaca tenis ori da interviuri pentru revistele mondene. Fara sa ceara cuiva iertare, licheaua are dreptul pe viata la amnistie sau la imunitate. Intrebata de averi ilicite, ea suspina in apararea propriei familii. Licheaua tranzitiei simte romaneste:

isi protejeaza copiii, sotia sau matusa. Licheaua are nu doar fraze lungi sau tablouri, ci si lacrimi de scos la vinzare.

N-as vrea sa jignesc regnul felinelor spunind ca licheaua stie sa cada mereu in picioare. Poate doar metafora dantesca e mai potrivita, caci lichelele tranzitiei bintuie precum demonul amiezii, se intorc legiune si staruie ca smoala in cazanul pedepselor finale. Licheaua napirleste in registru estetic. Instinctul supravietuirii transforma prieteniile dintre lichele intr-un troc plin de nuante: aurul masiv al bratarilor dacice nu va fi confundat cu aurul suflat al cescutelor chinezesti. Trimisa la zidul plingerii, licheaua cumpara indulgente ori ticluieste un alt partid al "salvarii nationale". Privita in ochi, te ocoleste cu dispretul unui viitor candidat la Presedintie.

Licheaua ne iubeste si vrea, mai presus de orice, sa ne reprezinte.

Mihail Neamtu este cercetator in Stiinte Umane

Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.