Decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti, Pr. Prof. Dr. Niculae Necula: "Doar 10% din absolventii de Teologie isi gasesc de lucru in cadrul Bisericii"

- Spuneti-ne, va rog, parinte decan, ce fac tinerii absolventi imediat dupa plecarea lor de pe bancile facultatii?
- Pentru tinerii absolventi, dupa ce termina Teologia, a devenit o problema plasarea la locul de munca, fiindca parohiile sunt tot mai putine. Chiar ieri (vineri, 29 iulie, n.r.), in cuvantul pe care Prea Sfintitul (Sebastian Ilfoveanu, vicar patriarhal, n.r.) l-a tinut absolventilor, le-a aratat ca Arhiepiscopia Bucurestilor nu mai are deja parohii vacante, si ca tinerii, cel putin cei din Arhiepiscopia Bucurestilor, trebuie sa-si caute in alta parte. Problema locului de munca este generala: ca si la celelalte facultati, nu exista un contract semnat intre arhiepiscopie sau episcopia respectiva si candidatii la diploma de licentiat in teologie, pentru ca, in baza acestui contract, ei sa ocupe un post. Ei ocupa posturile care sunt vacante. De aceea, vor trebui sa mearga fie in eparhiile unde sunt posturi vacante, daca sunt, unde situatia este asemanatoare cam peste tot, sau vor trebui sa mearga in alte domenii de activitate, cu diploma pe care ei o obtin, diploma de teologie. Asa cum poate stiti, noi avem absolventi de teologie pastorala, teologie didactica, teologie litere si teologie sociala, de asemenea, teologie combinata cu arte: cu pictura si, mai ales, cu restaurarea de biserici. Acestia din ultimele categorii isi gasesc poate mai usor de lucru, fiindca nu sunt toate posturile ocupate, sau exista de lucru. Dar cei care termina teologie pastorala au probleme la plasare. Situatia este generala cu cea de la celelalte facultati din Universitate, si scoala de teologie este, de fapt, acum o scoala de cultura teologica. Nu este o scoala profesionala, care sa-ti asigure neaparat numirea in posturi sau in functie dupa terminarea studiilor. De aceea, cu oarecare parere de rau, le spunea si Prea Sfintitul Episcop Sebastian si le-am spus si eu, locul de munca va fi dificil de cautat si de gasit, mai ales.
- Din experienta dvs., cat la suta dintre absolventi devin preoti, in conditiile lipsei acute de posturi la nivelul parohiilor din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane?

- Este adevarat ca nu toti vin ca sa devina preoti. Unii vin chiar ca sa termine teologia de dragul studiului teologiei. Acestia, fireste, ca nu vor sa se hirotoneasca. Iar cei care incearca sa se hirotoneasca, sa devina preoti, cred eu ca oricum, vreo 10 % dintre ei gasesc de lucru in domeniul Bisericii. Chiar daca nu sunt numiti preoti, vor gasi alte sectoare de activitate unde pot sa lucreze, pe langa parohiile care au posturi special create pentru ei.
- Se implica Facultatea in vreun fel pentru a-i ajuta pe acesti tineri sa-si gaseasca un post, odata avand studiile incheiate?
-Nu. Facultatea este numai o scoala de pregatire a studentilor in teologie, fara a le asigura in vreun fel plasarea.

- Dar la nivelul conducerii BOR, exista o preocupare in acest sens? Ce ne puteti spune despre aceasta?
- Biserica este preocupata in primul rand sa aiba elemente foarte bune. Si cand ai de unde sa alegi, din zece candidati, uneori sunt chiar cincisprezece candidati, poate si mai multi pentru un loc, sigur ca intr-un fel este bine ca ai de unde sa alegi preotul cel mai bun care sa deserveasca parohia respectiva. Pentru Biserica este un avantaj, pentru candidatii la teologie nu este niciun fel de avantaj. Dar Biserica, oricat ar incerca sa se ocupe, nu poate sa le asigure plasarea tuturor. S-a marit numarul de preoti, s-a marit numarul de locuri in parohii, s-au dublat in unele eparhii posturile la unele parohii, s-au triplat uneori, si, cu toate acestea, nu putem sa-i plasam pe toti, din pacate.
- Asadar, credeti cumva ca exista un numar prea mare de facultati de teologie in tara in raport cu numarul posturilor disponibile pentru absolventii acestora?
- Situatia este generala cu ceea ce gasim in intreg invatamantul romanesc. Sunt tot mai putine locuri de munca si tot mai multi tineri care vor sa studieze. Pentru noi este imbucurator ca tinerii vor sa-si dezvolte capacitatile sa studieze, pe de alta parte, este acest inconvenient ca nu avem unde sa-i plasam. Facultatea nu este nici obligata si nici nu se preocupa de viitor, de locul de plasare a lor, precum nici Biserica nu este. BOR incearca sa gaseasca in masura posibilitatilor, dar locuri prea multe nu sunt.
- Se vorbeste foarte mult despre mita pe care un aspirant la un post de preot trebuie sa o ofere mai marilor ierarhici pentru a-l putea obtine. Credeti ca aceasta lipsa a posturilor favorizeaza coruptia la un asemenea nivel?
- Se vorbeste, dar nu este adevarat, fiindca interesul ierarhilor, mai ales acum, este ca sa-si asigure posturile ocupate cu preoti tot mai buni, cu absolventi de facultate tot mai buni. Si cand ai de unde alege, este pacat sa alegi un candidat care eventual ar intra prin mijloace necinstite. Dar in Biserica nu se practica asa ceva. Este mai mult un zvon, o jignire care se aduce Bisericii. Ierarhia este preocupata ca tinerii care ocupa locurile de preoti sa fie slujitori cu calitati vocale, in primul rand, cu calitati intelectuale si, mai ales, cu calitati morale. De aceea, cand avem posibilitatea sa alegem din zece, cincisprezece candidati, normal ca vom pune accentul pe valoare, si nu pe alte criterii.
- Exista solutii pe care dvs. le vedeti pentru atenuarea acestor probleme, cum ar fi penuria de posturi sau numarul poate prea mare de studenti in raport cu numarul posturilor disponibile?
-La un moment dat, s-a zis sa se mai reduca din numarul facultatilor de teologie, pentru a se lasa atatea cam cate locuri ar fi necesare pentru ocupare dupa absolvirea lor. Insa n-a fost o solutie: tanarul este liber sa studieze ce vrea si fiecare eparhie care a avut posibilitatea isi poate intretine o facultate. De fapt, le-am pus in fata conditia ca nu vor fi asigurate locurile de munca si totusi au acceptat, uneori chiar cu plata, sa studieze teologia. La unele facultati au putut candida chiar si cu plata pentru studiul teologiei. Cum spuneam, situatia este asemanatoare cu celelalte sectoare de activitate. Sunt tot mai putine locuri de munca si tot mai multi candidati. Ne pare rau ca este asa, fiindca fiecare tanar se inscrie cu nadejdea ca va deveni maine sau poimaine un preot al Bisericii, dar, din pacate, n-are unde. Numarul de credinciosi este acelasi, parohiile sunt aceleasi, iar plecarea in strainatate sau prin alte parti a credinciosilor creeaza conditiile ca parohiile chiar sa se micsoreze si nu putem vorbi de o crestere a numarului... Oricat am incerca noi sa numim mai multi preoti la o parohie, nu stiu daca facem bine, fiindca nu este nevoie de atatia. Incep problemele de intretinere, de salarizare, si atunci e suficient asa cum este structura actuala a Bisericii Ortodoxe Romane. Ramanem cu posturile care sunt si cu candidatii care, bineinteles, vin si candideaza pe locurile respective.
- Ce parere aveti despre nivelul de pregatire al tinerilor absolventi de teologie si, in special, de teologie pastorala? Sunt ei oare pregatiti pentru misiunea preotiei imediat dupa finalizarea acestor studii?
- Majoritatea tinerilor care studiaza teologia vin dupa Seminar, dupa cinci ani de Seminar (teologic, n.r.) sau dupa liceu. Pana in revolutie, cel putin noi, la Bucuresti, nu primeam decat absolventi de Seminar. Acum primim si absolventi cu liceu, fiindca este dreptul lor sa o faca. E adevarat ca, de multe ori poate, ii ajung mai greu din urma pe cei cu Seminarul, fiindca acestia au deja o pregatire, o baza asigurata in scoala teologica numita Seminar, care e liceala, in ceea ce priveste categoria. Dar, cu toate acestea, socotesc ca tinerii primesc o buna instructie in facultatile de teologie si sunt foarte pregatiti pentru ca sa imbratiseze misiunea preoteasca.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe