Decizia bancii centrale de a taia un sfert de punct procentual din dobanda de politica monetara, aducand-o la 7%/an, fata de 8,75%, in perioada iunie 2006 - februarie anul curent, nu a avut efecte semnificative pe pietele financiare, ea fiind deja luata in calcul de majoritatea bancilor. Ultima reducere a fost a patra consecutiva din acest an. Masura adoptata de BNR avea ca tinta principala piata valutara, insa evolutia cursurilor nu a fost una depreciativa pentru leu, ci apreciativa. Nici macar infuzia de lichiditate facuta in piata monetara la jumatatea saptamanii trecute, cand BNR a imprumutat 13 banci cu 2,5 miliarde lei prin operatiuni de tip repo, cu scadenta la doua saptamani, la o dobanda de 7%, nu a calmat spiritele, euro coborand spre pragul de 3 lei. Imprumutarea bancilor fusese necesara fiindca dobanzile overnight si one week urcasera la valori de pana la 20%. Analistii considerau ca aceasta crestere a dobanzilor a fost rezultatul unui management defectuos al lichiditatilor la nivelul bancilor comerciale. La inceputul lunii mai, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declarase ca diferenta dintre inflatia medie si dobanda de politica monetara - rata reala a dobanzii - este indicatorul restrictivitatii politicii monetare, si nu nivelul dobanzii in sine. "In februarie, rata reala era de peste 4%, iar acum am ajuns la o rata neutra, care este de circa 2%, in opinia noastra", a mai spus Isarescu. La urmatoarea intalnire a C.A. al BNR nu este de asteptat o noua scadere a dobanzilor, chiar daca unele banci prognozeaza o scadere a dobanzii de politica monetara, pana la 6,50%/an. Decizia va fi luata in functie de evolutia inflatiei in lunile de vara, care este atenuata de aprecierea rapida a leului, dar si de ajustarile care vor avea loc la nivelul salariilor bugetarilor si al pensiilor, care ar putea crea o tendinta de crestere a preturilor. In ceea ce priveste evolutia dobanzilor platite de catre banci la depozitele atrase, este de asteptat ca acestea sa scada cu pana la 0,5 puncte procentuale. Un numar mic de banci comerciale au procedat la reducerea dobanzilor la depozite, fiind interesate de lichiditate ridicata pentru a putea sustine procesul de creditare.
In cazul dobanzilor la credite, bancherii nu iau in calcul o diminuare cat timp nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) a stagnat la 20% pentru cele in lei si 40% la cele in valuta, pe cand nivelul este de 2% in UE. Lichiditatea din piata va fi reglata si de licitatiile de obligatiuni sau titlurile de stat pe care le va realiza Ministerul de Finante. Acesta intentioneaza sa realizeze in trimestrul al treilea emisiuni de certificate de trezorerie si obligatiuni de tip benchmark in valoare de 2,6 miliarde de lei (821 milioane de euro), reprezentand circa jumatate din valoarea anuntata pentru trimestrul trecut. Volumul indicativ al emisiunilor a fost cuantificat pe baza estimarilor privind incasarea veniturilor si executia cheltuielilor bugetare pentru acest trimestru, precum si volumul datoriei publice guvernamentale, care va fi refinantat in aceasta perioada.