Est-europenii au iesit din tranzitie cu sanatatea subreda.

Cu sase ani a scazut speranta de viata a reprezentantilor sexului tare din Europa de Est in perioada 1991-1994, reiese dintr-un studiu recent realizat de cercetatorii de la Universitatea din Michigan si preluat de canalul de stiri France 24. Cauza: viata instabila din capitalismul de tranzitie. Femeile au trecut insa cu brio peste schimbarile de regim.

Americanii au comparat rata mortalitatii la barbati si femei din 14 state fost comuniste si au inregistrat o diferenta de 9,3% a ratei de mortalitate intre cele doua sexe. Cea mai afectata populatie masculina se regaseste in Romania, Estonia, Letonia si Albania, tari in care diferenta dintre rata mortalitatii la barbati si cea a femeilor a crescut de la 14 pina la 30 de procente in primii cinci ani de la caderea dictaturii. In Lituania, Rusia, Ucraina, Belarus si fosta Germanie de Est, aceeasi diferenta a crescut cu opt pina la 12%, iar in Slovenia, Cehia, Polonia, Bulgaria si Ungaria, cu unu pina la cinci procente. „Inegalitatile din statutul social si resursele inerente capitalismului i-au determinat pe barbati sa se comporte intr-un mod care le-a daunat sanatatii", a explicat pentru France 24 Daniel Kruger, conducatorul echipei de specialisti. Daca insa majoritatea vecinilor nostri au intrat in posttranzitie (perioada 1995-1999, dupa cum au impartit cercetatorii timpul) cu aceeasi diferenta de rata a mortalitatii intre sexe, in Romania si Lituania aceasta a continuat sa creasca cu 4%.

In tari mai apropiate de centrul vechiului continent, unde situatia financiara este cu mult peste cele din estul Europei, lucrurile nu arata la fel de rau, au mai observat cercetatorii. In Cehia spre exemplu, unde rata somajului s-a mentinut chiar mai scazuta decit media europeana, mortalitatea masculina a crescut cu doar 1% in perioada de tranzitie. Si inversarea rolurilor sexelor, migratia in masa a barbatilor „educati si posibil sanatosi", cresterea consumului de alcool si tutun se alatura factorilor care au contribuit la deteriorarea sanatatii barbatilor, reiese din studiul americanilor. Mai mult, „competitia barbat-barbat" si in general concurenta intensa au sporit numarul problemelor psihice si au creat un mediu favorabil asumarii unor riscuri care pot provoca accidente mortale. De altfel, cifra sinuciderilor si omuciderilor s-a dublat in fostele tari sovietice tot in anii de tranzitie, cu diferente de la stat la stat. In Polonia, unde trecerea la capitalism a fost mai putin abrupta, rata mortalitatii provocate de crime si sinucideri a crescut cu 15%, in timp ce Estonia a cunoscut un adevarat boom de 238%.

Nici la capitolul sanatate mintala romanii si fratii lor de bloc comunist nu stau mai bine, unu din trei locuitori est-europeni fiind predispus la afectiuni psihice. Intrarea in capitalism a fost un soc pentru aproape toti romanii, obisnuiti pina atunci cu siguranta locului de munca, respectiv a venitului lunar. Disponibilizarile masive, dar si frustrarile ca unii reuseau mai bine decit altii au declansat probleme de natura psihica, sustin specialistii. „Depresiile au aparut pentru ca nu puteau sa accepte lipsa respectului de care se bucurasera la stat", afirma recent pentru Cotidianul Jack Friedman, antropolog la Universitatea din Chicago, specializat in problemele de sanatate mintala din Romania. Vulnerabilitatile psihice au condus la neurastenii, tulburari anxioase si depresii, toate cauzate de imposibilitatea adaptarii la noua situatie.

Un adult din trei are probleme psihice In prezent, in clinicile din Romania, 206.000 de persoane sint tratate de o afectiune psihica, informeaza Institutul National pentru Sanatate Mintala. La nivel mondial, aproximativ 20% din populatia adulta este predispusa la tulburari psihice, arata un raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii. In statele aflate in tranzitie, rata maladiilor psihice este mai mare cu zece procente decit media globala.

Cititi, pe www.cotidianul.ro/select, studiul integral despre adaptarea la capitalism.