Acuzatiile de politizare a postului national prin recenta numire a lui Alexandru Sassu in fruntea TVR au readus in discutie problemele legislative ale serviciilor publice de radio si tv. Schimbarea legii de functionare a posturilor publice. Aceasta este solutia cu care vin, de citiva ani, partidele, ONG-urile, societatea civila si mai nou chiar presedintele Traian Basescu, in fata reprosului ca TVR si radioul public sint aservite politic sau ca au o conducere defectuoasa. Cotidianul i-a intrebat pe reprezentantii acestora, dar si pe citiva manageri ai televiziunilor comerciale din Romania ce ar trebui schimbat la legea actuala.

Separarea functiei de presedinte al TVR de cea de presedinte al Consiliului de Administratie ar trebui sa fie principala modificare, sustin la unison specialistii intervievati de Cotidianul. „Asa cum un stat modern e construit pe separatia puterilor, tot astfel o institutie are mai mari sanse de reusita daca nivelul de decizie este separat de cel de executie", crede Ioana Avadani, presedintele Centrului pentru Jurnalism Independent. Presedintele si CA trebuie sa stabileasca strategia si obiectivele, in timp ce directorul general si echipa sa de manageri sint chemati sa gaseasca tactica cea mai buna pentru atingerea obiectivelor, mai spune sefa CJI. Totodata, directorul general ar trebui sa fie angajat pe baza de proiect managerial, nu pe baza de contract de management, asa cum se intimpla in prezent, este de parere deputatul PLD Raluca Turcan. De altfel, ea a initiat un proiect de lege care cuprinde toate aceste prevederi, dar care este in prezent blocat la Senat. „In 2006 a trecut in unanimitate de Camera Deputatilor, pentru ca au existat presiuni foarte mari din partea societatii civile, dar a ramas blocat la Senat bine mersi, pentru ca nu le convine, deoarece aceste reglementari scurteaza pirghiile politicienilor la TVR", se plinge Turcan.

„Din Consiliul de Administratie al TVR ar trebui sa faca parte reprezentanti ai societatii civile si profesionisti, oameni de media, nu activisti de partid, pentru ca asta sint cei numiti astazi de partide", spune Sergiu Toader, presedintele grupului Realitatea-Catavencu. Turcan, pe de alta parte, crede ca CA va functiona ca uns numai daca vor fi introduse criterii de competenta, pe baza carora sa fie evaluati viitorii sai membri. Criteriile de competenta au ridicat controverse la recenta validare a Consiliului de Administratie al TVR, parlamentarii obiectind fata de numirea Didei Dragan, careia i-au dat totusi votul. Mai mult, pentru evitarea presiunilor politice din partea demnitarilor, Consiliul TVR ar trebui validat cu doua treimi din voturile Parlamentului, nu cu jumatate plus unu, asa cum prevede actuala lege, adauga Turcan. De alta parere este insa Sorin Oancea, vicepresedintele Antenei 1 si 3, care sustine ca numirile in Consiliu pot fi facute pe orice criterii, fara a exista pericolul politizarii, daca presedintele-director general este angajat cu un contract clar, stabilit printr-o lege, si judecat in functie de performante (audiente, grile de programe aprobate anual in Consiliul de Administratie). In opinia lui Avadani, pe linga mecanismul de numire, conteaza si calitatea membrilor CA, „capacitatea lor de a rezista/respinge intruziunile politice. Presiunile politice se pot exercita nu numai la nivelul CA, ci si in redactii, departamente si printre jurnalisti". O conditie esentiala pentru un TVR independent este, in opinia lui Attila Gasparik, vicepresedintele Consiliului National al Audiovizualului, existenta unei garantii definite prin lege pentru a impiedica demiterea CA dupa o decizie sau alta. „Atit timp cit e pe mina Parlamentului, nu poti avea o independenta politica, cel mult un echilibru", spune Gasparik. El adauga inca un exemplu de imixtiune posibila la radioul public: „Postul are emisiuni facute de Armata Romana, a carei conducere este numita politic".

Minusul de 17 milioane de lei cu care a iesit la raport TVR anul acesta a readus in discutie si problema finantarii posturilor publice. La momentul actual, TVR poate controla numai banii care ii revin din publicitate, constata Avadani. „Banii «de la stat» merg la plata serviciilor de retransmisie, oferite in pozitie de monopol tot de «stat», iar asupra colectarii abonamentelor TVR nu are nici un control", arata sefa CJI. Cu toate acestea, voci din piata media privata sustin ca postul public ar trebui sa se alimenteze exclusiv din taxa de abonament. „TVR ar trebui sa ofere orice nu ofera posturile comerciale, nu neaparat emisiuni de cultura, ci programe care sa aduca valoare natiunii respective", sustine Sergiu Toader. Mai moderat, Sorin Oancea recomanda limitarea bugetului de publicitate zilnic, in timp ce Turcan ar dori ca bugetul TVR sa fie propus anual chiar de CA si supus unei initiative legislative.

Trei organisme de supervizare Activitatea Societatii Romane de Televiziune este coordonata de Consiliul de Administratie, de Comitetul Director si de Consiliul de Programe. CA este responsabil de partea administrativa, iar cei 13 membri ai sai sint numiti de grupurile parlamentare, de Presedintie, Guvern si de angajatii institutiei. La rindul lor, membrii CA desemneaza un presedinte-director general, care este validat de plenul Parlamentului. Comitetul Director si Consiliul de Programe al SRTv sint formate din directorii posturilor publice si din sefii de departamente, numiti, prin concurs, de catre jurii formate din reprezentanti ai organizatiilor de presa, ai societatii civile si de presedintele-director general al SRTv.

Franta si Anglia: aceleasi probleme, solutii mai bune CNA-ul francez si o Carta Regala britanica tin departe politicul de posturile publice.

Spre deosebire de Romania, in Franta cel mult jumatate dintre cei 14 membri ai Consiliului de Administratie al France Télévisions pot fi numiti pe criterii politice. Cele doua Camere ale Parlamentului deleaga cite un om si alti cinci reprezinta statul. Doua scaune din consiliu revin alesilor angajatilor, restul de cinci fiind ocupate de persoane numite de CSA, un echivalent al CNA-ului. De altfel, presedintele institutiei este ales tot de CSA, care nu are insa nici un control ulterior asupra sefului serviciului public. „Credibilitatea consiliului nu a fost niciodata pusa sub semnul intrebarii, desi cei care numesc membrii CSA au in acest moment aceeasi orientare politica", declara pentru Cotidianul Hervé Bourges, fost presedinte al institutiei de monitorizare. Noul guvern francez doreste, cu toate acestea, sa lase mai multa mina libera pentru CA in alegerea propriului diriguitor, dupa cum relata recent „Le Figaro".

Finantarea France Télévisions ramine si ea un subiect sensibil, dupa ce Sarkozy a solicitat posturilor mai multe programe culturale, deficitare insa la capitolul puncte de rating. In ultimii ani, atit fortele de dreapta, cit si cele de stinga se pling mereu de modul in care sint reflectate, admite Bourges, „iar asta este un semn bun pentru mersul serviciului public".

In Marea Britanie, independenta si rolul public al BBC-ului sint garantate printr-o Carta Regala. Interesul cetatenesc este asigurat de cei 12 componenti din BBC Trust, in timp ce un board executiv se ocupa de managementul institutiei. BBC Trust, organismul corespondent CA-ului roman, este format din 12 membri numiti de regina, la propunerea ministrilor guvernului britanic.

Presedintele BBC este, de asemenea, numit de ministri, insa functia lui este separata de cea de director general. „Au existat situatii in care principiul independentei editoriale a fost pus la incercare, dar am respins tentativele guvernelor si ale grupurilor de interese care isi doresc o alta abordare din partea BBC", spune pentru Cotidianul Mike Gardner, Press Officer in cadrul BBC.

Si italienii au separat functiile de presedinte general si de director ale posturilor RAI, insa cei noua membri ai Consiliului de Administratie sint numiti in totalitate de catre stat. O comisie parlamentara trimite in CA sapte reprezentanti, iar ceilalti doi sint alesii ministerului economiei si finantelor, care este si principalul actionar al RAI. Totusi, nici unul dintre ocupantii fotoliilor de manager sau de director nu provine din rindul membrilor CA.

Raportul de activitate pe 2005-2006 al BBC, pe www.cotidianul.ro/select