Buni de plata

Bogdan Olteanu, aflat in vizita la Rosia Montana, a cerut desecretizarea contractelor incheiate intre statul roman si compania Gold Corporation pentru exploatarea zacamintelor de aur si argint. Mai mult decat atat, Olteanu crede ca statul ar putea sa plateasca despagubiri, in cazul in care proiectul Gold Corporation nu se va finaliza. Controversat inca de la inceput si agreat de Radu Berceanu si Traian Basescu, proiectul Rosia Montana pune acum Romania intr-o situatie extrem de delicata. Dupa ce societatea civila si organizatiile internationale pentru protectia mediului au tras semnale de alarma ani la rand, in privinta efectelor folosirii cianurilor, guvernele au lasat lucrurile sa curga.
Un alt lucru nefiresc, asupra caruia au atras atentia mai multi politicieni, este caracterul secret al contractului dintre stat si firma Gold Corporation. Senatorul Peter Ekstein sustine ca, in aceste conditii, nu se stie daca exista o clauza care obliga statul roman sa plateasca daune canadienilor in cazul in care investitia nu va fi realizata.
"O comisie din cadrul Parlamentului va investiga contractele incheiate de stat cu Gold Corporation pentru dezvoltarea proiectului. Este de preferat ca, in cazul in care acest proiect nu va fi derulat, sa se plateasca despagubiri, in loc sa fie distrus mediul", a afirmat Bogdan Olteanu, care a facut o vizita la Rosia Montana, cu ocazia inaugurarii unui Centru zonal de informare. Olteanu a cerut si desecretizarea acestor contracte. "Le vom face publice. Din pacate, foarte multe dintre ele nu sunt publice in acest moment (...) Nu stiu care sunt conditiile in care au fost acordate licentele, pentru ca ele sunt acordate cu opt-noua ani in urma. Nu stiu care sunt relatiile contractuale dintre Gold Corporation si autoritatile publice romanesti. Am cerut Comisiei de administratie si protectie a mediului din Camera Deputatilor sa lanseze o investigatie pe aceasta tema. Vom avea, probabil in toamna, toate informatiile", a mai completat Olteanu.
Ministrul Mediului "nu vede" despagubiri
Attila Korodi, ministrul Mediului: "Daca ar fi sa luam in considerare un lucru de genul acesta (n.r. - despagubiri pentru intreruperea unui proiect), atunci sute de companii ar cere despagubiri la fiecare modificare de lege. Am plati o gramada de bani. Nu cred ca Romania va plati despagubiri. Daca procedura de autorizare nu se incheie pana cand noua prevedere intra in vigoare, atunci interdictia de utilizare a cianurilor se aplica si in cazul Rosia Montana. Asa este procedura si in UE", a completat ministrul Mediului.
Epopeea Rosia Montana
Proiectul minier din Apuseni a determinat vii reactii inca de la anuntarea lui. Evolutia lui a fost marcata de schimbarea conducerii companiei Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), dar si de adoptarea unei legislatii specifice minelor ce utilizeaza cianuri in exploatare.
Niciodata statul roman nu a interzis, explicit, utilizarea de cianuri in extragerea aurului si argintului. Accidentul ecologic de la Baia Mare, din anul 2000, a determinat Uniunea Europeana sa elaboreze o legislatie care sa permita un control cat mai strict asupra exploatatiilor ce utilizeaza astfel de procedee. Atunci, peste 100.000 mc de ape cu cianuri au ajuns in Dunare din cauza fisurarii unui iaz de decantare de la o mina aurifera de la Baia Mare, exploatarea fiind realizata de o companie australiana care, imediat dupa accident, si-a declarat falimentul.
In perioada 2000-2004, proiectul a stagnat, premierul de atunci, Adrian Nastase, declarandu-se impotriva initiativei, dar nu a facut nimic legal pentru oprirea proiectului si, implicit, stoparea costurilor determinate de continuarea demersurilor de autorizare. In teritoriu, institutiile statului au continuat sa raspunda solicitatilor RMGC, emitandu-se chiar si un plan urbanistic zonal, in baza caruia sa se poata face exploatatia. Mai mult, localinicii au inceput sa-si vanda casele, fapt ce a determinat cresterea spectaculoasa a preturilor apartamentelor in toata zona, de la Cluj la Timisoara. Ca revers al medaliei, se activeaza organizatiile neguvernamentale ce militeaza impotriva proiectului, iar Academia Romana devine cel mai credibil adversar al proiectului.
Odata cu schimbarea regimului si venirea la putere a sustinatorilor exploatarii aurifere, dar si cu implementarea legislatiei comunitare, actiunile de autorizare ale proiectului s-au intensificat. De altfel, cea mai importanta s-a dovenit a fi autorizarea din punct de vedere al mediului. RMGC a sustinut ca a respectat legislatia comunitara in domeniu, la elaborarea documentatiei de avizare tinand seama de actele normative ale UE care inca nu fusesera adoptate de Romania, dar care, oricum, de la 1 ianuarie 2007 deveneau obligatorii. Ca sa nu li se poata reprosa ceva, autoritatile romane au apelat inclusiv la comisii de experti ai UE care sa verifice si sa contribuie la elaborarea ghidurilor necesare in procesul de autorizare. Potrivit legislatiei, RMGC a urmat toti pasii pentru obtinerea autorizatiei de mediu.
Din punct de vedere al autorizarii de mediu, mingea se afla la Ministerul Mediului, unde, o comisie interministeriala analizeaza studiul de impact depus de RMGC, care sta la baza emiterii autorizatiei de mediu.
Schimbare de viziune
Daca RMGC si societatea civila si-au pastrat optiunile, Guvernul si-a schimbat parerea in functie de modul in care a fost interpretata legea de ministrul Mediului. Pe vremea Sulfinei Barbu, Guvernul a emis un punct de vedere la initiativa parlamentara privind interzicerea utilizarii cianurilor. Pe 2 mai 2007, Executivul se declara impotriva acestui proiect legislativ, motivand, cu texte de lege, ca utilizarea cianurilor nu este interzisa in UE. Prin punctul sau de vedere, Guvernul atrage atentia ca metoda de extractie ce utilizeaza cianuri este folosita, la ora actuala, in minele din Spania si Italia, iar in Romania la Baia Mare, Rosia Montana (n.r. - exploatarea de stat) si Baita Bihor. Mai mult, se precizeaza ca "introducerea acestei prevederi (n.r. - de interzicere a folosirii cianurilor) va conduce la sistarea activitatilor miniere din domeniul respectiv, cat si la aparitia unor litigii intre titularii de licente si statul roman, cu finalitate in solicitarea de restituire a cheltuielilor efectuate pentru lucrarile de explorare executate cat si alte daune".
In concluzie, Guvernul nu sustine adoptarea acestei initiative legislative, fiind de preferat "o stricta monitorizare a cianurilor". Executivul si-a schimbat optica odata cu schimbarea ministrului Mediului si, la 14 iunie 2007 emite un alt punct de vedere, opus primului, prin care se declara de partea interzicerii utilizarii cianurilor. De aceasta data nu se invoca nici un act normativ, ci numai "analiza implicatiilor asupra mediului a initiativei legislative parlamentare". In plus, Guvernul propune o perioda de tranzitie de 5 ani, timp in care agentii economici sa se adapteze noii prevederi. (Luminita MOROIANU)
Proiect pe placul lui Basescu
Pe vremea cand Traian Basescu era presedinte al PD, subalternii sai au dat startul actiunii de distrugere a Muntilor Apuseni. Radu Berceanu si Alexandru Sassu sunt doar doua nume care apar langa otravitorul proiect Rosia Montana.
Fostul ministru al Industriilor in guvernarea Conventiei Democrate din Romania (CDR) a pus bazele, in noiembrie 1999, distrugatorului proiect de exploatare auroargintifera. Radu Berceanu a aprobat companiei Gabriel Rosources avizul de exploatare a perimetrului aurifer. Fostul ministru a fost sustinut de un alt deputat PD la acea vreme, trecut intre timp la PSD. Este vorba despre Alexandru Sassu.
Acesta, in calitate de presedinte al Comisiei parlamentare ce analiza cazul Rosia Montana, a subliniat, la randul sau, avantajele acestui proiect. Aceste lucruri se intamplau in anii 1999-2000. Intre timp, situatia a evoluat. Puterea a fost preluata de catre Partidul Social Democrat (PSD) si Guvernul Adrian Nastase. Nici acesta nu a facut nimic pentru a opri distrugerea Muntilor Apuseni. Timp de patru ani asa-zisul proiect a continuat.
Tot timp de patru ani, opozitia de atunci, din care facea parte si PD, a condamnat in termeni extrem de duri ceea ce se intampla la Rosia Montana, unii lideri anuntand ca vor pune stop acestui proiect.
Basescu:"Un proiect bun"
Oprirea distrugerilor de la Rosia Montana a fost insa doar o iluzie. In care insa au crezut, din pacate, multi romani. Totul s-a spulberat in octombrie 2004, atunci cand a devenit limpede ca proiectul va continua. "Dupa informatiile pe care le am, Rosia Montana este o necesitate, prin valoarea proiectului si a alternativelor de locuri de munca create in zona. Cred ca este un proiect bun care ar putea sa mearga inainte", declara Traian Basescu, in data de 8 octombrie 2004, intr-o conferinta de presa organizata la Cluj.
Seful statului din acest moment a tinut sa-si explice pozitia sa, spunand ca are in vedere situatia din localitatile Zlatna si Abrud, unde somajul este extrem de ridicat. (D.E.I.)
Traseul proiectului de interzicere a folosirii cianurilor
Proiectul legislativ privind interzicerea folosirii cianurilor in exploatarile miniere de aur si argint, initiat de senatorii Eckstein-Kovacs Peter (UDMR) si Gheorghe Funar (PRM), a intrat in dezbaterea Senatului in februarie 2007. Plenul Senatului a respins initiativa legislativa, proiectul intrand in dezbaterea Camerei Deputatilor, la sfarsitul lunii mai, urmand ca in sesiunea din toamna sa fie supus votului.
Initiatorii au solicitat, pe 18 iunie, dezbaterea in regim de urgenta a proiectului la Camera, dar cererea a fost respinsa de Biroul Permanent. Guvernul a dat aviz favorabil initiativei legislative, insa ministrul Mediului, Attila Korodi, a solicitat o perioada de tranzitie de cinci ani pentru companiile care folosesc in prezent cianura in procesul tehnologic. Concret, initiativa legislativa a celor doi senatori stipuleaza ca "activitatea miniera bazata pe folosirea tehnologiei prin cianuri, in orice etapa a exploatarii aurului si argintului, precum si in orice etapa a procesarii si innobilarii reziduurilor este interzisa. Atat Eckstein, cat si Funar au aratat ca, din punct de vedere al dreptului comunitar, proiectul legislativ se incadreaza in acquis-ul comunitar ce vizeaza protectia mediului, domeniu considerat de interes major in contextul politicilor comunitare. (R.I.P.)
Rosia Montana, sub patronaj regal
foto: Balasz Bondor - Ziua de Cluj Principesa Margareta a Romaniei (foto) a inaugurat un Centru de Informare la cativa metri de sediul Gabriel Resources. Casa Regala, prin intermediul Principesei Margareta a Romaniei, se implica in cazul Rosia Montana. Principesa Margareta, fiica Regelui Mihai, a inaugurat la Rosia Montana un centru comunitar de informare. In opinia Principesei, proiectul minier al companiei Gabriel Resources este extrem de periculos pentru mediu si pentru Romania.
Principesa Margareta a Romaniei a inaugurat, sambata, centrul de informare Rosia Montana. Proiectul a fost conceput si pus in aplicare de catre fundatia Soros, fundatie care s-a implicat intens in viata comunitatii Rosia Montana. Centrul de Informare a fost realizat in parteneriat cu Fundatia Principesa Margareta. Astfel, de sambata localnici au acces la internet si la consilierea asigurata de reprezentantii fundatiei Soros. La deschiderea centrului de informare au participat si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, presedintele Academiei Romane, acad. Ionel Haiduc, si Renate Weber, presedintele fundatiei Soros. "Am venit sa va spun ca nu mai sunteti singuri", a declarat Principesa Margareta in piata centrala a comunei Rosia Montana. Principesa Margareta a mentionat ca rosienii au nevoie de acest centru pentru a fi mai bine informati asupra deciziilor care sunt luate in cazul proiectului minier propus de compania Gabriel Resources. Zeci de ONG-uri din tara si strainatate afiliate campaniei "Salvati Rosia Montana" au criticat acest proiect deoarece ar avea un potential distructiv imens. (Attila BIRO - ZIUA de Cluj)
Eckstein: Pretentii nejustificate
Senatorul UDMR, Peter Eckstein Kovacs, a criticat caracterul secret al contractului dintre statul roman si firma canadiana Gold Corporation privind investitia de la Rosia Montana, catalogand drept scandalos statutul documentului. El a aratat ca, in aceste conditii, nu se stie daca exista o clauza care obliga statul roman sa plateasca daune canadienilor in cazul in care investitia nu va fi realizata. Senatorul a precizat totusi ca, in contractul de concesionare a terenului din muntii Apuseni catre Gold Corporation, nu sunt stipulate tehnologiile prin care firma va exploata minereul, canadienii fiind in masura sa foloseasca si alte proceduri decat cea care presupune folosirea cianurii. "Daca proiectul privind interzicerea folosirii cianurii in exploatarile miniere este adoptat de Parlament inainte ca Gold Corporation sa primeasca aviz de mediu pentru investitia de la Rosia Montana, intr-adevar exploatarea nu se va putea face folosind cianura. Insa se poate face prin alte tehnologii", ne-a declarat Eckstein. El a apreciat ca Gold Corporation are pretentii nejustificate. (R.I.P.)

---

Despre autor: