Inflatie, deficite, depreciere a leului si cresterea economiei subterane. Acestea sint riscurile pe care le presupune decizia Parlamentului de crestere a pensiilor cu 43%, de la 1 ianuarie 2008, si cu 33%, in 2009.

Majorarea pensiilor expune statul la o criza bugetara. Din cauza ca se vor percepe contributii sociale pentru prime si sporuri, plata acestora ar putea intra intr-o zona gri, avertizeaza oamenii de afaceri.

"Aceasta sporire a taxelor pe munca nu poate fi decit un lucru rau. Si nu neaparat pentru firme. In aceasta perioada am asistat la o iesire la suprafata a veniturilor salariale, datorita scaderii fiscalitatii pe locul de munca. Chestiune care s-a vazut din incasarile Fiscului, care ne-au impresionat pe toti. Daca Guvernul isi va mentine planurile si va spori fiscalitatea pe munca, vom asista, si pot pune pariu pe asta, la o revenire a salariilor in zone netransparente. Nu vad un dezastru pentru firme, ci pentru bugetul statului. Angajatorii vor gasi cu siguranta mecanisme legale de ocolire a acestor suprataxe prin care sa-si remunereze angajatii. Sa nu uitam ca microfirma inca exista, sint si drepturi de autor si se poate folosi chiar optiunea la angajare privind actiunile", a explicat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei oamenilor de afaceri din Romania.

Aceasta situatie este numita "curba lui Laffer", o teorie economica validata de practica, potrivit careia, atunci cind impozitarea scade, incasarile la buget sint mai mari, datorita cresterii activitatii si a conformarii voluntare intr-un sistem fiscal mai putin impovarator.

Guvernul intentioneaza sa perceapa contributia la asigurarile sociale la intregul venit salarial, nu doar la salariul de baza ca pina acum. Asta inseamna ca angajatii vor plati 9,5% din sporuri, prime si orice alte venituri salariale. Totusi, angajatorii vor fi in continuare scutiti de contributia lor. Ei vor plati in continuare doar 19,5% pentru salariul de baza. O alta sursa de venit luata in calcul o reprezinta salariile foarte mari. Pina acum, contributia era aplicata pina la pragul a cinci salarii medii brute, adica 7.000 de lei. In noua formula se vor plati contributii si pentru ce depaseste aceasta suma.

Cresterea pensiilor se bazeaza partial si pe majorari naturale ale surselor de venit. Astfel, Guvernul a decis ca in 2008 salariile sa creasca cu 10%, iar numarul salariatilor sa creasca cu 2%.

Plata unei contributii sociale suplimentare inseamna, totusi, pensii mai mari pentru platitori. Reprezentantii sindicatelor sustin ca noul tip de impozitare este bine venit, pentru ca, in ciuda faptului ca angajatilor li se vor retine mai multi bani din veniturile lunare, masura va avea efecte pozitive pe termen lung. Petru Dandea, vicepresedintele de la Cartel Alfa, a declarat ca "salariatul pierde 9,5% din sumele respective, dar beneficiaza de o pensie mai mare la batrinete". Acesta a spus ca nu e cazul sa ceara angajatorilor sa suporte ei aceste majorari, pentru ca "masura afecteaza doar 5% din angajatii Romaniei, care au prime si altfel de venituri suplimentare asemanatoare, si alti aproximativ 20.000, care au salarii de peste 70 de milioane de lei". In ceea ce ii priveste pe functionarii publici, liderul de sindicat Vasile Marica a declarat ca este "o masura bine venita si ceruta de mult timp". "Functionarii s-au plins ca, din cauza neimpozitarii sporurilor si a primelor pe care le primeau, acum au pensii de trei-patru milioane, Iar aceasta modificare a legii va dubla practic pensiile functionarilor publici", a explicat Marica.

Totusi, masura este dezavantajoasa pe termen scurt, mai ales pentru angajatii si patronii din mediul privat. Daca nu trec primele in economia gri, angajatorii privati ori vor plati mai mult pentru o prima din 2008 ori vor acorda prime nete mai mici. Scazind puterea de motivare a angajatului, patronii se pot trezi ca "furnizeaza" personal concurentei. La stat, nivelul bonificatiilor se acorda prin decizie politica pentru toate categoriile de salariati ai statului, de cele mai multe ori indiferent de realizarile angajatului.

De aceea, singurii afectati de o astfel de masura a Guvernului ar fi angajatorii privati ale caror instrumente de stimulare a competitivitatii angajatilor ar deveni mai costisitoare, in conditiile in care lipsa de forta calificata de pe piata muncii a dus salariile la niveluri tot mai greu de suportat de catre firme.

Critici de la FMI Fondul Monetar International a criticat vineri Romania privind planurile de a majora substantial pensiile, declarind ca aceasta decizie ar putea duce la amplificarea presiunilor inflationiste si la majorarea deficitului de cont curent, relateaza Reuters. "Chiar daca intelegem ca pensiile sint mici, deciziile fiscale trebuie sa ia in calcul existenta unor limite bugetare si nu ar trebui sa fie luate fara a analiza mediul macroeconomic", a declarat inaltul responsabil al FMI in regiune, Juan Jose Fernandez-Ansola, pentru Reuters. "Finantarea suplimentara va fi necesara pentru a acoperi majorarea pensiilor si reducerea contributiilor la asigurarile sociale. Acest lucru va contribui la o largire semnificativa a dezechilibrelor", a adaugat acesta.

Ratingul Romaniei ar putea fi redus Guvernul primeste critici si de la agentiile internationale de rating. "Intentia autoritatilor romane de a majora cu aproape 100% pensiile de stat, in urmatorii doi ani, accentueaza riscurile de supraincalzire economica si de depreciere rapida a leului si ar putea avea un impact negativ asupra ratingurilor, a aratat agentia Fitch Ratings, citata de Reuters. "Daca aceasta masura va fi implementata integral in 2008, fara reducerea altor cheltuieli sau majorarea de impozite, pentru echilibrare, va exista un stimul puternic pentru o economie care se confrunta deja cu riscul de supraincalzire. Aceasta ar reprezenta o evolutie negativa pentru perspectiva ratingului", a declarat, intr-un interviu acordat Reuters, Andrew Colquhoun, analist la Fitch.

Explicatiile Guvernului Premierul Tariceanu contesta insa avertismentele Fitch. Decizia Guvernului de majorare a pensiilor a fost adoptata pe baza unei analize riguroase si precaute, fara a periclita stabilitatea si echilibrul macroeconomic, iar pentru cineva care priveste "de afara", ca agentia Fitch Ratings, poate parea neuzuala, a declarat premierul. "Inainte sa comenteze, agentia a fi trebuit sa analizeze cifrele, situatia veniturilor si cheltuielile pentru pensii. Pentru cineva care priveste de afara, o astfel de majorare poate parea foarte consistenta si neuzuala. Pentru economia romineasca, unde veniturile sint extrem de consistente, asa ceva se poate", a spus Tariceanu.

Ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, a sustinut necesitatea majorarii pensiilor, avind in vedere diferentele care s-au creat in ultimii 17 ani intre nivelul salariilor si cel al pensiilor. "Pensiile cresc substantial in acest an, dar comparativ cu evolutia salariilor, majorarea nu este de natura sa reduca decalajul dintre salarii si pensii. La salarii s-au putut opera majorari fara impact asupra inflatiei. Nici majorarea pensiilor nu va avea un efecte inflationiste importante", a spus Vosganian. El a explicat ca majorarea punctului de pensie presupune un efort bugetar de circa doua miliarde euro anual, insa exista mai multe surse de venit care permit cresterea pensiilor. "Un sfert din suma vine din modificarile legislative privind imbunatatirea gradului de colectare a veniturilor la buget, 60% reprezinta rezultatul cresterii economice si a scaderii inflatiei si cresterea cu 2% a numarului de salariati. Toate acestea ne conduc la o crestere de doua miliarde de euro", a spus Vosganian.