Timp liber - Pe litoralul romanesc nici alternativele nu mai sunt ce-au fost... S-au metamorfozat     In 2 Mai se putea merge si asa. Fara prea multe prejudecati. Acum e mai complicat. Deja se gasesc unii care se uita stramb la cei fara sandale...
Pentru nostalgicii care vor in anul european 2007 sa-si aminteasca de eforturile pe care le faceau in regimul comunist pentru un concediu la mare, inca exista 2 Mai. Si nu numai. Exista si personalul de noapte Bucuresti-Constanta.  Daca te urci in el, deja traiesti o experienta unica. Dar trebuie sa ai o doza mare de masochism sau sa-ti doresti cu tarie sa faci economie. E un adevarat muzeu interactiv, care te intoarce in timp cateva zeci de ani, dar in 7-8 ore te duce si la mare. Daca ai suficienta rabdare...  TRECUTU-I GLORIOS. Pentru cine nu stie, 2 Mai e un sat la malul marii. Plin cu nonconformisti inca de la-nceputul anilor a€™60. E liniste. In 2 Mai e liniste mai tot timpul. "Cum? Te duci acolo, la pensionari? La odihna?", ma-ntreba joi o colega, razand. Ei bine, da. Pentru ca la 2 Mai inca se pot asculta valurile fara manele, se poate sta la plaja fara seminte prajite si porumbelua€™ cald si se pot manca guvizi direct de la pescarii de pe mal. Preparati lipoveneste. Cat despre vreo "tinuta obligatorie" nici nu putea fi vorba pana de curand. Nici azi n-ai nevoie de cine stie ce, dar deja am vazut rezerve. 2 Mai este un sat de lipoveni, in care romanul doct se refugia departe de fastul-kitsch al statiunilor comuniste. Azi au ramas ceva urme din trecutu-i glorios, dar nu mai e ce-a fost. La 2 Mai veneau tinerii nonconformisti. Multi dintre ei au devenit nume mari ale vietii culturale romanesti si au continuat sa-si petreaca verile la 2 Mai. Fenomenul s-a nascut pe la inceputul anilor a€™60 si a tinut pana dupa evenimentele din decembrie a€™89. Era un trend.  ASA S-A NASCUT VAMA VECHE. Aceiasi tineri, cand si-au dorit mai mult, au inceput sa faca naveta spre Vama Veche. Viata avea alte reguli in cele doua sate care apartin de comuna Limanu. Acum Vama a devenit un trend, dar difera colosal de ceea ce era pana la inceputul anilor a€™90. La 2 Mai se statea, de obicei, la gazda. Familiile de nonconformisti si familiile gazdelor au ajuns, in timp, sa se cunoasca foarte bine. De obicei gazda a ramas aceeasi, zeci de ani. Copiii si nepotii primilor turisti de la 2 Mai au crescut impreuna. Au invatat unii de la altii. Multi au ramas prieteni pe viata. Si acum sunt oameni care merg de 40 de ani in acelasi loc, in satul de lipoveni de la malul marii. Acolo unde, pana acum cativa ani, veceurile erau doar in curte, dusurile se faceau in cabine improvizate, deasupra carora era asezat un butoi cu apa care se incalzea la soare. Iar apa curgea pe o teava care avea atasata in capat o stropitoare. Si aici, si in Vama se statea la cort, pe plaja. Fara conditii de igiena standard. Dar era preferabil pentru unii sa stea mai aproape de mare, decat intr-o camera infecta de hotel din statiuni, cu miros de cantina si cu insecte. Unde turistul roman n-a fost niciodata respectat. Camere care i-ar fi lasat cu buzunarele goale si cu nervi pentru tot restul anului. Si era preferabil sa vada pe plaja lipoveni tacuti, care strang gunoaiele, decat sa fie asaltati in fiecare minut de "seeeminteee buneee, baieeeti!", "avem porumbelua€™ cald, baieeeti!", "acadele, acadele, hai la acadele!" si alte strigaturi bronzate excesiv.  ALTA PERSPECTIVA. Confortul de la 2 Mai insemna altceva. Insemna linistea in care poetii puteau scrie. In care universitarii isi concepeau teze noi. In care tinerii cantau toata noaptea la chitara pe plaja, in jurul focurilor de tabara. Se mancau scoici culese din mare, guvizi preparati dupa retete lipovene si alte delicatese locale pe care in alta parte nu le gaseai. Azi e un amestec. De urme ale trecutului cu noutati si kitsch. Mai vin si cativa rataciti sa cante la chitara pe plaja, ingroziti de haosul din Vama Veche. Dar nu se stie pentru cat timp...