Titlul s-ar putea referi la un roman al lui Sartre, un adevarat manifest al existentialismului, la o formatie pop din New York sau din Los Angeles, la o melodie de Beck. Cuvantul de origine greaca "nauteia", adica "rau de mare" (observati asemanarea cu "nautic"), ajuns termen medical, nausea, descrie o senzatie neplacuta localizata in partea de sus a abdomenului, insotita de nevoia de a vomita. Pe romana, provine din cuvantul "greu", cu sufixul "eata". Cauzele pot fi pur fiziologice, ca de exemplu neconcordanta dintre miscarea perceputa (atat visual, cat si cu ajutorul urechii interne) si cea reala, ca in raul de miscare, fie el de avion, tren, automobil sau vapor. Deseori este vorba de un efect secundar al medicamentelor sau al anestezicelor. Daca o femeie prezinta simptomul dimineata, atentie, poate fi, cum spun babele de la tara (si nu numai ele), ceva "cu ochisori", adica o sarcina.  Lista altor cauze arata ca un adevarat dictionar medical, de la alcoolism si boala Addison, la viroze si afectiuni vestibulare (iarasi urechea interna!) fara a ocoli depresia, intoxicatiile, migrena sau tot ce este legat de fumat. Tratamentele pot fi pur simptomatice, un loc linistit pentru raul de miscare, saruri volatile trecute pe sub nasul pacientului, in ultima instanta medicamente de tot felul. Sensibilitatea personala joaca un rol important, ca in scena din "Patul lui Procust", in care cuceritorul sportiv este socat de o musca in ciorba poetului, musca pe care acesta o indeparteaza nepasator, comentand in trecere reactia excesiva a interlocutorului. Reactie totusi previzibila, asa cum ne arata un experiment relativ recent.  Un psiholog a luat un gandac de bucatarie, sterilizat in prealabil, l-a muiat intr-un pahar cu suc de portocale si si-a intrebat studentii daca vreunul dintre ei ar fi dispus sa guste din pahar. Nu s-a oferit nici un voluntar si pe fetele multora dintre participanti se putea citi cu usurinta dezgustul. Detaliu stiintific, gandacii de bucatarie sunt inofensivi. Dar antipatici...  Specialistii ar descrie fenomenul folosind termenul de "transfer prin contact". Daca ceva care ne provoaca repulsie atinge un obiect inofensiv, acesta din urma chiar daca nu a suferit vreo schimbare fizica, devine "infectat". Fenomenul are implicatii multiple, unele de-a dreptul surprinzatoare. Intr-un supermarket anumite obiecte care pot provoca un vag dezgust, saci de gunoi, scutece de unica folosinta, tampoane igienice, trebuie expuse, ne asigura specialistii in marketing, relativ departe de produsele alimentare, dar si de cele cosmetice. Si totusi greata are o importanta mult mai mare decat ne-ar lasa sa credem studiile de eficienta comerciala. Aparuta in cursul evolutiei ca un mecanism de aparare, greata i-a ferit pe stramosii nostri de alimentele alterate sau otravitoare si i-a tinut departe de animalele care murisera de vreo boala. Antropologii sustin ca expresia faciala care insoteste greata, strambatul din nas, inchiderea partiala a ochilor, limba aproape iesita din gura care sugereaza nevoia de a scuipa a reprezentat un mod non-verbal rapid si eficient de comunicare a riscurilor. Inregistrata in sistemul nervos central, teama de preluare prin contact a pericolelor avea sa fie dublata de ideea ca atingerea unui obiect perceput drept "bun" sau "curat" va avea efecte benefice.  Nimic rational, e vorba de reactii atat de vechi pe scara evolutiei incat le percepem ca fiind apropiate de instincte. Teama de contaminare creste in cazul obiectelor cu ambalaj transparent. Distanta de la care apare influenta negativa este de cel mult 3 centimetri. In fine, produsul afectat negativ nu va fi perceput ca atare decat cel mult timp de o ora. Sensibilitatile difera de la om la om, asa cum era de asteptat. Adultii sunt mai expusi la reactii acute decat copiii sau adolescentii. Stimulii care declanseaza senzatiile neplacute pot fi inofensivi in unele cazuri. Simpla referinta verbala la un subiect dezagreabil poate declansa reactii mai intense decat contactul petrecut in realitate. Cine nu ar suferi de greata privind lingura-pieptene pentru firele de par cazute in supa, unul dintre obiectele "de negasit", imaginate de Carelman? Studiile medicale legate de gasirea unui tratament pentru greturile din primul trimestru al sarcinii au dus la descoperirea primului medicament psihiatric modern, clorpromazina. Un detaliu important: efectul de "contaminare" poate fi pozitiv, un obiect atins de o femeie atragatoare devine irezistibil. Pentru barbati, evident.