Presedintii din Liga I incearca sa scape de stampila brandurilor antedecembriste si prind gustul strategiilor de marketing.

Fotbalul a devenit sinonim cu capitalul de imagine pentru personajele care il compun, insa imaginea in sine a sportului-rege nu a suferit modificari majore in Romania. Daca marile echipe ale Europei beneficiaza de ample strategii de marketing care fac, practic, din jocul in sine un accesoriu, in schimb, fotbalul autohton se ghideaza in mare dupa aceleasi reguli prafuite din trecut. Granzii Ligii I inca sint perceputi ca, de pilda, echipa Ministerului de Interne - Dinamo, echipa Armatei - Steaua sau echipa muncitoreasca, a CFR-ului - Rapid, cu toate ca gruparile s-au desprins de mult timp de sub tutela ministerelor. In schimb, fotbalul a iesit partial de sub stigmatul blaturilor marca Georgel, Jenel sau Romel, iar o data cu preconizata crestere a economiei, consecutiva integrarii in Uniunea Europeana, patronii de cluburi pun tot mai mult pret pe imagine, pe consolidarea brandurilor pe care le detin.

Cel mai preocupat pare patronul Rapidului, George Copos, care a luat legatura cu o firma din Anglia pentru o rebranduire a formatiei giulestene. „Clubul Rapid nu mai este cel de acum 15 ani, cind, conform folclorului fotbalistic al vremii, juca dupa formula ABBA, adica ba in Divizia A, ba in B", „Elementele de identitate ale Rapidului au fost create in diferite etape, cu contributia diferitilor oameni inimosi, dar, din pacate, aceste elemente nu confera unitate imaginii actuale, lucru care afecteaza vizibilitatea publica a clubului", „Pentru a asigura succesul unui club precum Rapid, nu mai este suficienta performanta propriu-zisa de pe teren, aceasta trebuie sa fie potentata de performanta din multe alte domenii complementare" sint citeva dintre argumentele pentru care fostul vicepremier sustine schimbarea la fata a clubului. Printre primele masuri se regaseste modificarea siglei, prin schimbarea acvilei cu o locomotiva, elementul definitoriu al intemeietorilor clubului - muncitorii de la atelierele feroviare Grivita.

O lovitura de imagine au dat-o „ciinii", transformati, o data cu lansarea filmului „300", in spartani. Strigatul de lupta al suporterilor – „Auh, auh, auh!" a fost internalizat de jucatori si exploatat de conducere, care a introdus o linie tematica de tricouri. „Ciinii" isi mentin insa intiietatea pe sigla clubului, inca din 1998, conducatorii dinamovisti oficializind cel mai important element de identificare a sustinatorilor clubului de pe Soseaua Stefan cel Mare. O alta strategie de marketing o reprezinta proiectul „Dinamo, echipa tuturor", demarat cu mai mult timp in urma si reluat in sezonul recent incheiat. Dinamovistii au organizat o serie de meciuri amicale la mijlocul saptaminii, pe terenurile unor formatii din tara care activeaza in esaloanele inferioare. Caravana dinamovista s-a deplasat la Giurgiu, Moreni sau la Cimpina. Alaturi de jucatori, de fiecare data a fost prezent si „Dinamobilul", magazinul mobil cu materiale promotionale ale clubului.

Detinatoarea celui mai mare capital de simpatie, Steaua nu s-a preocupat foarte mult sa-si imbunatateasca imaginea, mai mult, patronul Gigi Becali sau fostul manager general Mihai Stoica intrind in conflict cu suporterii. Lucrurile s-au schimbat recent, cind stelistii au inaugurat magazinul propriu o data cu prezentarea echipei. Ros-albastrii au dus si o campanie de imagine prin organizarea de meciuri in liceele din Bucuresti, o initiativa care s-a bucurat de succes. Acelasi deznodamint l-a avut si caravana „Steaua-mobilului", care a insotit echipa in mai toate deplasarile din Liga I.

In timp ce conducatorii nu s-au preocupat prea mult de destinul echipei, suporterii au reprezentat principalul pilon al supravietuirii Politehnicii Timisoara, pozitionata ca un club occidental. O data cu preluarea echipei de Marian Iancu, Poli a suferit o schimbare consistenta la fata, prin modificarea siglei, formata dintr-un cavaler medieval. Mai mult, comunicarea cu suporterii a fost imbunatatita prin introducerea de „Poli-carduri", abonamente nominale, iar numele detinatorului este trecut pe spatarul scaunului rezervat pe stadion. Capitalul de imagine al clubului a fost extrem de vizibil in cazul scandalului legat de marca „Politehnica", atunci cind peste 10.000 de suporteri au protestat in Piata Operei fata de decizia Tribunalului de Arbitraj pentru Sport de a acorda marca italianului Claudio Zambon.

Asemeni Stelei, Universitatea Craiova a inceput si ea un turneu al liceelor din capitala Olteniei, paralel adoptind strategia magazinului mobil de suvenire. Patronul Adrian Mititelu incearca sa schimbe si sigla clubului, insa se loveste de rezistenta suporterilor. Brandul „Craiova Maxima", perioada de glorie a fotbalului oltean, s-a alterat in ultimul timp, sub impactul retrogradarii echipei din urma cu doi ani si al lipsei de performanta de aproape un deceniu si jumatate. In plina campanie de imagine se afla CFR Cluj, club care aniverseaza anul acesta centenarul. Oficialii ardeleni s-au infratit cu Benfica Lisabona, au schimbat sigla si pregatesc un turneu amical cu formatii importante din Europa pentru celebrarea a 100 de ani de existenta. Preluind practica de la meciurile internationale, Clujul a confectionat chiar fulare jumatate cu CFR, jumatate cu Poli Timisoara, comercializate la meciul direct. In pofida acestor modificari, adevaratele lovituri de imagine pentru echipele romanesti vin din rezultate, mai ales cele internationale. De pilda, sfertul de finala al Cupei UEFA dintre Steaua si Rapid a acaparat atentia intregii tari timp de aproximativ doua saptamini.

Pinalti asorteaza echipa politic Dupa ce a iesit primar al orasului Piatra Neamt de pe listele Aliantei Dreptate si Adevar, presedintele de onoare al Ceahlaului, Gheorghe Stefan, si-a aratat recunostinta politica prin fotbal. Edilul moldovean a asortat la culorile istorice ale echipei - galben-negru - culoarea politica a Aliantei, portocaliu. Patronul nemtenilor a decis sa schimbe si sigla echipei, pe care a evidentiat-o cu aceeasi culoare, dar si site-ul oficial al gruparii aflate in lupta pentru evitarea retrogradarii.

Topul celor mai bogate cluburi din lume Manchester United - 1,453 de miliarde de dolari Real Madrid - 1,036 de miliarde de dolari Arsenal - 915 milioane de dolari Bayern München - 838 de milioane de dolari AC Milan - 824 de milioane de dolari Juventus - 567 de milioane de dolari Internazionale Milano - 555 de milioane de dolari Chelsea - 537 de milioane de dolari FC Barcelona - 535 de milioane de dolari Schalke 04 - 471 de milioane de dolari