Romania se intoarce la tarana
In Romania, tara cu o pondere foarte mare de populatie rurala, de 45,1%, urbanizarea (indicator al cresterii ratei de oraseni din totalul populatiei) este extrem de redusa in context european. In 2007, cifra de prognoza pentru gradul de urbanizare al Romaniei este de 54,9%, in conditiile in care, in Europa, doar Albania (cu 47%) si fostele republici iugoslave au un procent de populatie urbana mai redus. In acest timp Belgia inregistreaza un grad de urbanizare de 97%, iar Marea Britanie de 90%. Si daca ne raportam la Europa de Est, Romania are cel mai mic grad de urbanizare. Chiar si Bulgaria, despre care, "traditional" afirmam ca are o economie mai slaba decat tara noastra - pentru ca la urbanizare redusa corespunde dezvoltare economica redusa - are un grad de urbanizare de 70%.
Intre 1997 si 2006, in plina perioada de remodernizare a Romaniei, tara noastra a inregistrat o anomalie a cursului de migratie, dominanta fiind mutarea de la oras la sat. Evident, semn de criza social-economica, de tranzitie care "nu mergea bine". Daca in 1990 aproape 70% dintre romanii care se mutau, o faceau de la sat catre oras, in 1997, ponderea a scazut la 22,6%. Spre exemplu, in 1990 statisticile inregistrau circa 1,5 milioane de romani navetisti, iar in 2002 numarul lor scazuse pana aproape de 500.000. Pentru ca cei de la sate nu mai gasesc mari oportunitati de dezvoltare economica in unele orase care le sunt aproape sau pentru ca financiar nu pot suporta o mutare. Analistii in migratie apreciaza ca, multi dintre romanii care, in mod normal, pentru progresul lor, ar fi plecat de la sat catre oras, aleg acum direct varianta sat-capsuni in Spania, sat-constructii in Germania sau sat-menaj in Italia.
In prezent, pe judete, urbanizarea atinge grade crescute in Hunedoara (77%), Brasov (75%), Constanta (71%) sau Sibiu (68%), in timp ce la polul opus conduc Giurgiu si Dambovita cu un procent egal de urbanizare (31%), urmate de Teleorman, cu 34%.
Pungile de saracie
Revenirea din urban catre sate inregistreaza o cota spectaculoasa in anul 2000. 33,8 la mia de romani care se muta, se intorc din oras la tara. In special in judetele sarace din Moldova (Botosani - 25 la mia de locuitori si Vrancea - 20 la mia de locuitori), dar si in Salaj (21 la mia de locuitori), in Transilvania, Ialomita (13 la mia de locuitori) si Buzau (16 la mia de locuitori) - in Muntenia sau Mehedinti (18 la mia de locuitori) - in Oltenia. Aceste date sunt pentru nivelul anului 2002. Motivatia principala data de specialisti pentru migratia de revenire oras-sat este legata de faptul ca, in unele judete, economia urbana a fost extrem de fragila la socurile tranzitiei. De aceea, Romania nu a fost ocolita de un fenomen relativ nou - "fenomenul pungilor de saracie" (de exemplu, aparitia zonelor gen Zabrauti, din Capitala, unde se strange populatia extrem de saraca dintr-un oras. Dupa decenii intregi, oamenii nu mai plecau de la sat catre oras, ci invers. O alta explicatie, pe langa cea a somajului urban este data de "migratia elitelor", insa ponderea acestui sector este nesemnificativa statistic. Adica, in cifre, numarul celor care parasesc orasul pentru zonele verzi de la tara unde au construita o casa de vacanta este extrem de mic raportat la ansamblu.
Tranzitia post comunista s-a incheiat
Din punct de vedere social, tranzitia romaneasca postcomunista pare sa se fi incheiat in 2005-2006. Pentru ca 2006 este primul an in care se revine la situatia normala in care cei mai multi migranti romani nu mai pleaca de la oras la sat, ci pe alta directie, de la oras la oras. Cu toate acestea, migratia oras-sat ramane un factor important, cu o pondere de aproape 30% din totalul celor care aleg sa se mute. "Romania este o tara in care, in prezent, aproape 45% din populatie traieste la sat. A atins pragul de 50% pentru urbanizare in 1985, iar in 1989, acesta ajunsese la 53%. Acum, ne situam la 54-55%. Practic, am pierdut un deceniu si jumatate pentru ca ne-au lipsit politici pe termen mediu si lung care sa poata ajuta Romania sa exploateze toate avantajele pe care le ofera urbanizarea, daca sunt luate masurile potrivite", ne-a declarat prof. Dumitru Sandu de la Universitatea Bucuresti, coodonatorul analizei privind urbanizarea in Romania.
Un miliard de oameni in mahalale
Lupta pentru indeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, de injumatatire a ratei saraciei extreme pana in 2015, se va duce in mahalalele oraselor.
Foto: Mediafax Urbele au avantaje clare in actiunile de reducere a saraciei. Insa acestea nu sunt puse in practica pentru ca orasele, in incercarea de a descuraja migratia, i-au neglijat pe saraci si le-au ignorat potentialul. Ca urmare, saracia creste mai repede in zonele urbane decat in cele rurale. Un miliard de oameni traiesc in mahalale, din care 90% se afla in tarile in curs de dezvoltare. Oamenii saraci traiesc in conditii mizere. Mahalalele urbane sunt supraaglomerate si imbacsite, se afla deseori in zone poluate si periculoase ecologic, fara apa curenta si fara canalizare. In asemenea conditii ia amploare violenta. Imbunatatirea conditiilor de locuit poate avea un impact extraordinar asupra reducerii saraciei si a cresterii nivelului de trai. Serviciile medicale sunt in general mai bune la oras, insa cei saraci au mai putine sanse sa aiba acces la ele. Urbanizarea produce schimbari culturale, multe dintre ele pozitive. Inegalitatile sunt mai vizibile si conflictele sunt mai acute. Pe de o parte, viata urbana da posibilitatea unei noi identitati culturale, inclusiv religioase, dar pe de alta parte, sporeste nivelul de nesiguranta, dezradacinarea si potentialul de violenta si infractionalitate.
Intravilanul se va tripla
Extinderea urbana a fost considerata un fenomen negativ in sine, dar densitatea populatiei poate avea si parti bune. Spatiul urban creste mai repede decat populatia urbana.
In ziua de azi, cresterea urbana necesita mult teren, iar analistii Fondului ONU pentru populatie apreciaza ca, pana in 2030, tarile in curs de dezvoltare isi vor tripla intravilanul, iar in tarile industrializate acesta va creste de 2,5 ori. Preferinta pentru suburbii a contribuit la randul sau la aceasta tendinta. Un alt mare contribuitor la extinderea urbana este "peri-urbanizarea": stabilirea de activitati economice si rezidentiale in zone de tranzitie intre tara si oras, unde pamantul si forta de munca sunt mai ieftine si mai putin reglementate.
Nu exista un consens privind extinderea urbana, decat ca, in conditiile actuale, nu este viabila pe termen lung. Iar problema nu se va rezolva de la sine. Tarile vor trebui sa revizuiasca rolul pe care il joaca planificarea urbana si regionala, mai ales in contextul globalizarii si al adaptarilor structurale. In loc de planuri utopice, orasele ar putea mai bine sa faca o planificare realista care sa considere cresterea urbana ca pe un lucru inevitabil si care opereaza mai degraba in plan regional, decat in cel strict urban. Raportul UNFPA afirma ca o abordare "oras-regiune", care sa coordoneze administratiile centrale si locale, ar rezolva atat probleme sociale si de mediu, cat si problemele economice, inclusiv contributia esentiala a saracilor de la orase.
Campionii mortalitatii infantile
Distanta sociala dintre Romania si Europa a putut fi observata usor de analistii UNFPA. Un capitol special cu indicatori demografici, sociali si economici al Raportului arata ca Romania, cu un total al populatiei de 21,5 milioane de persoane in 2007, detine o speranta de viata de 68,6 ani la barbati si 75,7 ani la femei, peste media Europei de Est (62,6 barbati/73,8 femei), dar sub media europeana - 70,1 barbati si 78,4 femei. Gradul de urbanizare despre care am scris mai sus, de 54% va stagna pana in 2010, iar populatia Romaniei va scadea pana in 2050 la circa 16,8 milioane. Rata mortalitatii infantile este cea mai mare din Europa de Est, in Romania murind 16 nou nascuti, de sub un an, dintr-o mie, fata de Cehia, cu 5 la mia de nou nascuti. Si in ceea ce priveste mortalitatea materna, Romania ocupa primul loc in Europa de Est, cu un indicator egal cu 49. Mortalitatea materna reprezinta numarul femeilor care au decedat in urma complicatiilor din timpul sarcinii sau nasterii intr-un an de referinta, care revin la 100.000 de nascuti vii din acel an.
Fara apa potabila
Acelasi capitol cu indicatori demografici, sociali si economici din Raport mai arata pentru Romania, ultimul loc din Europa in ceea ce priveste accesul populatiei la surse sigure de apa potabila, respectiv 57%, fata de 99% cat are Bulgaria si Ungaria sau 100% in Slovacia sau Cehia, daca ne referim doar la Europa de Est. Stam cel mai prost si la consumul de energie pe cap de locuitor - 1.794 kg echivalent petrol/cap de locuitor. Pentru cheltuieli cu scoala primara, de asemenea, suntem pe penultimul loc pe continent, inaintea Albaniei, cu 9,9% din PIB/cap de locuitor. Albania si Letonia sunt singurele state europene care cheltuie mai putin decat Romania cu sanatatea - 3,3% din PIB pe cap de locuitor si 2,7 fata de 3,8% din PIB/cap de locuitor cat se cheltuie la noi.
Fondul ONU pentru Populatie in lume
Fondul ONU pentru Populatie este o agentie internationala de dezvoltare care promoveaza dreptul fiecarui om - femeie, barbat sau copil - la o viata sanatoasa si cu sanse egale in societate. Organizatia are ca misiune sa imbunatateasca viata oamenilor si sa le dea posibilitatea de a face alegeri informate in privinta vietii de cuplu pentru ca, in timp, deciziile luate de oameni cu privire la sanatatea reproducerii modifica structura si dinamica populatiei. Fondul ONU pentru Populatie ajuta guvernele, la solicitarea acestora, sa formuleze politici si strategii de dezvoltare durabila si de reducere a saraciei. UNFPA asista statele in culegerea si analizarea datelor care permit o mai buna intelegere a tendintelor de dezvoltare a populatiei si incurajeaza guvernele sa tina cont de nevoile generatiilor viitoare, precum si de ale celor de astazi.