Adoptarea unei noi legi fundamentale este o tema mai veche a presedintelui, convergenta fiind subliniata chiar de unul dintre membrii echipei: "E limpede ca presedintele Basescu are nevoie de o alta ordine constitutionala, dupa cum Romania are nevoie
Adoptarea unei noi legi fundamentale este o tema mai veche a presedintelui, convergenta fiind subliniata chiar de unul dintre membrii echipei: "E limpede ca presedintele Basescu are nevoie de o alta ordine constitutionala, dupa cum Romania are nevoie de o noua Constitutie. Acest grup asta doreste si sunt convins ca presedintele priveste cu interes demersurile acestuia". Grupul vizeaza nu doar elaborarea proiectului in afara Parlamentului, dar si adoptarea noii legi fudamentale prin plebiscit.
Profesoara Zoe Petre a avut deja o reactie fata de proiectul anuntat, punctand esentialul. Ideea de a scurtcircuita Parlamentul, amintea domnia sa, nu e deloc noua. Ceea ce s-a intamplat la 2 mai 1864, cand Alexandru Ioan Cuza a dizolvat Adunarea Generala si a supus noul act constitutional aprobarii populare pare o schema promitatoare pentru actualul presedinte. Atunci, votul popular i-a fost favorabil lui Cuza intr-o majoritate zdrobitoare. S-a produs astfel o lovitura de stat in urma careia Adunarii Generale i-a fost rezervat un rol strict decorativ. Rezultatul referendumului din 19 mai a.c. arata ca "indrumarea" populatiei spre un plebiscit da sanse reale impunerii astazi, prin reforma constitutionala, unui regim prezidential.
Nu asupra periculozitatii acestor idei anti-parlamentariste as vrea sa ma opresc, ci asupra altui aspect. Referirile la proiectul constitutional nu au pus in discutie tema competentelor celor care s-au hotarat sa "daruiasca" tarii o noua lege fundamentala. Or, insasi initiativa indica probleme de intelegere a fenomenului politic si a corolarului sau normativ. Lansarea intr-un proiect atat de voluntarist reflecta nu doar o imensa vanitate, dar in aceeasi masura arata o eroare de conceptie.
Sa "faci" o Constitutie nu presupune doar buna experienta a tehnicii legislative. Aceasta, o disciplina printre altele, ar putea cadea pana la urma in sarcina unor experti bine platiti. Dar Constitutia cere, inainte de toate, o gandire specializata, structurata si operationala asupra lumii in care traim. Sunt acestea competentele demonstrate de membrii echipei? Fiecare dintre ei a avut ocazia pana astazi "sa-si dea masura" intr-un demers politico-normativ de un tip sau altul. Voi aminti aici doar trei dintre ele. Unii membri ai grupului au conlucrat la esecul grav si rusinos al institutiei numite CNSAS. Altii au afectat dezbaterea asupra colaborarii cu regimul comunist, prin maniheismul lor structural, prin precaritatea instrumentelor teoretice ori exercitiului etic, compromitand astfel una dintre cele mai delicate teme post-comuniste. In sfarsit, Raportul Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste arata cum ajung mintile eseistice sa submineze chiar si obiectivele unei cercetari relativ simple.
Istoria a fost sistematic tulburata de convergenta a doua tipuri de credinta. Una consta in impresia ca lumea ar fi esential simpla. Cealalta, ca talentul ori inspiratia elimina nevoia cunoasterii reale. Din astfel de premise care infrunta toata experienta valabila a iesit si proiectul "noilor constitutionalisti". Sper ca prietenii sa-i traga de maneca si sa-i intoarca din aceasta aventura dezastruoasa.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.