Fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, este invinuit in dosarul privind moartea a patru persoane in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Cercetarile in cazul lui Iliescu vizeaza forma de participatie la infractiunea de omor. Potrivit unor surse judicare, el urmeaza a fi citat pentru audiere la Sectia Parchetelor Militare. Aceasta ancheta este disjunsa din dosarul privind mineriada din '90, vizand implicarea mai multor ofiteri in rezerva din Ministerul de Interne in uciderea prin impuscare a patru persoane, in Piata Universitatii. Pentru aceste fapte au fost deja pusi sub invinuire generalul (r) Mihai Chitac - fost ministru de Interne, generalul (r) Gheorghe Andrita - fost adjunct al ministrului de Interne, coloneii de Politie in rezerva Calin Traian Stefan, Costea Dumitru si Constantin Vasile. Dosarul a fost trimis Inaltei Curti de Casatie si Justitie in 2000, dar in 2003 magistratii instantei supreme l-au restituit procurorilor militari, pentru refacerea materialului de urmarire penala. In urma datelor existente la dosar, Ion Iliescu a fost pus si el sub invinuire. (Mediafax)
Curtea Constitutionala urmeaza sa decida in aceste zile asupra unei exceptii de neconstitutionalitate a articolului III, punctul 2, din Legea 356/2006 de modificare a Codului de procedura penala, articol care prevede: "Cauzele aflate in curs de urmarire penala sau de judecata la Parchetele ori instantele militare la data intrarii in vigoare a acestei legi, date in competenta Parchetelor sau instantelor civile, vor continua sa fie urmarite ori judecate de Parchetele sau instantele militare". Legea nr. 356/2006 a fost publicata in Monitorul Oficial din 7 august 2006, cu putin timp inainte ca la Strasbourg, Curtea Europeana a Drepturilor Omului sa emita decizia din 21 septembrie 2006 in cauza "Maszni contra Romaniei", prin care statul roman a fost condamnat pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil pentru faptul ca un civil din Suceava a fost judecat si condamnat de un sir de instante militare. Practic, decizia CEDO pune sub un mare semn de intrebare legitimitatea art. III din Legea 356/2006.
Decizia Curtii Constitutionale pe marginea legalitatii continuarii anchetelor si proceselor penale de catre parchetele si instantele militare este extrem de importanta pentru societatea civila. Pentru ca ea poate pecetlui soarta unor mari dosare, asteptate de peste 17 ani, precum cele ale crimelor din decembrie 1989 si mineriadei din 13 - 15 iunie 1990, aflate azi in instrumentarea procurorului militar general Dan Voinea.
In aceste dosare sunt cercetate persoane de prima marime, mai cu seama generali (azi in rezerva), in frunte cu fostul sef al statului, Ion Iliescu, acuzati ca au generat sute de pierderi de vieti omenesti, mii de raniti si importante pagube materiale. Dosare plimbate le nesfarsit de procurori obedienti regimurilor politice care s-au succedat in ultimii 17 ani si care sunt in pericol de a fi iar tergiversate, pana la prescriere sau pana la decesul infractorilor, prin pasarea lor de la procurorii militari la cei civili. Din acest punct de vedere, art. III din Legea 356/2006 pare facut dinadins pentru a arunca in aer anchetele redeschise in 2005 de procurorul militar Dan Voinea, magistrat a carui prezenta in dosarele decembrie 1989 este la randul ei controversata. Pentru simplul motiv ca daca "cetateanul" Ion Iliescu, in 24 decembrie 1989, a ordonat constituirea tribunalului militar exceptional, care i-a condamnat la moarte pe sotii Ceausescu, magistratul Dan Voinea a fost procurorul care a redactat in 24 de ore rechizitoriul dictatorilor, si care a facut parte din completul de judecata care a realizat mascarada judiciara din Garnizoana Targoviste. Diferit de considerentele de mai sus, decizia Curtii Constitutionale ce urmeaza a fi pronuntata, prezinta o doza neincredere, deoarece in componenta ei se afla judecatori numiti de Ion Iliescu si care au facut parte din partidul celor trei trandafiri condus de acesta.
Decizia CEDO
ZIUA a publicat, in premiera, in luna septembrie a anului trecut decizia CEDO in cauza "Maszni contra Romaniei", referitoare la condamnarea civilului Maszni la 1 an si 4 luni de inchisoare de catre instantele militare iesene, pentru o infractiune de fals care a generat conducerea unui autoturism pe drumurile publice pe perioada suspendarii permisului de conducere. Judecatorii europeni au considerat ca judecarea unui civil de catre instantele militare a contravenit obligatiei de asigurare a unei judecati corecte, pentru urmatoarele considerente: "Statutul judecatorilor militari romani prezinta lipsa unor garantii de independenta si impartialitate, chiar daca, aparent, ei au urmat aceeasi pregatire profesionala ca magistratii civili, se bucura de stabilitate si inamovibilitate si sunt numiti prin aceeasi procedura, de catre Presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Dubiile privind lipsa de impartialitate si obiectivitate a magistratilor militari rezulta din faptul ca potrivit Legii statutului cadrelor militare (art. 29 si 30 din Legea 54/1993) se considera ca judecatorii militari sunt ofiteri de cariera, a caror salarii sunt platite din bugetul Ministerului Apararii. De asemenea, magistratii militari se supun disciplinei militare, iar promovarea lor in grad este conditionata de reglementarile interne ale Armatei. Ca atare, s-a constatat ca nu exista garantii suficiente ca asupra magistratilor militari nu intervin factori de natura sa le afecteze independenta si impartialitatea".
Chiar daca instanta europeana ne-a sanctionat pentru o judecata efectuata de judecatori militari, nu si pentru ancheta vreunui procuror militar, este limpede ca si anchetele procurorilor militari asupra civililor pot genera condamnari similare la CEDO, intrucat Justitia militara in ansamblul ei poate fi considerata o Justitie paralela datorita faptului ca magistratii militari sunt dublu sau chiar triplu subordonati Ministerelor Justitiei, Ministerului Public si Ministerului Apararii.
Declinarea, sinonima cu tergiversarea
ZIUA a semnalat anul trecut ca Legea 356/2006, in loc sa puna capat sistemului anacronic al Justitiei militare, l-a perpetuat intr-o incercare de a-l face sa supravietuiasca inca vreo cativa ani cat vor dura anchetele si procesele in curs.
Intrucat Constitutia reglementeaza ca in situatia in care deciziile europene sunt in dezacord cu normele interne, au prioritate cele europene, o rezolvare imediata a acestei probleme ar fi fost declinarea, inca de anul trecut, a dosarelor de la Parchetele si instantele militare in favoarea celor civile.
Din septembrie 2006 si pana azi, vreme de noua luni nici un factor politic nu a dorit sa transeze acest conflict de competente, care risca, in cazul in care Curtea Constitutionala va decide ca decizia CEDO in cazul "Maszni contra Romaniei" are prioritate, sa duca la declinarea automata a anchetelor din dosarele Revolutiei si mineriadelor, de la Parchetul militar, la cel civil. Iar imensele dosare, cu mii de martori si probe administrate, vor fi inca un an-doi amanate pana cand alti procurori civili vor reusi sa inteleaga despre ce este vorba in ele si ce proceduri juridiare trebuie parcurse ori refacute. Altfel ar fi stat situatia daca factorul politic ar fi transat imediat problema, fara a mai astepta instanta constitutionala, iar dosarele enumerate ar fi fost imediat declinate, fara ca sa se mai piarda inutil noua luni - in situatia in care in final ar prima punctul de vedere al CEDO.
Dan Voinea sustine ca are competenta
Contactat telefonic pe subiectul mult-asteptatei decizii a Curtii Constitutionale, generalul-magistrat Dan Voinea - care instrumenteaza in prezent dosarele "decembrie 1989" si ale "mineriadelor - ne-a declarat ca in opinia sa CEDO s-a referit doar la incompatibilitatea instantelor militare in ceea ce priveste judecarea de catre acestea a infractiunilor civililor.
Generalul Voinea a subliniat ca este o perioada de tranzitie si ca oricum: "Noi nu trimitem dosarele la instantele militare, ci la cele civile. Va aduc aminte de cazurile generalilor Stanculescu si Chitac, care au fost trimisi in judecata la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care este o instanta civila. CEDO nu s-a referit la Parchete, ci la instante. Eu nu cred ca e normal sa ni se ia dosarele acum, cand a dat Dumnezeu si se ocupa cineva cu adevarat de ele si sa le dea la civil, pentru ca procurorii civili nu au competenta sa le cerceteze. Ei le dau la Politie, care a participat activ si represiv la acele evenimente. Politistii au mai avut aceste dosare, care erau raspandite pe la toate circile de politie si n-au facut nimic in ele pentru ca Politia e implicata. Nu a facut decat sa-i cerceteze pe manifestanti". Cat priveste eventualitatea ca instanta constitutionala sa decida ca decizia CEDO are aplicabilitate si la anchetele procurorilor militari, generalul Voinea s-a aratat resemnat: "Unde-i lege, nu-i tocmeala". ZIUA i-a cerut generalului Voinea sa justifice si anumite acuze aduse de voci care spun ca el, ca procuror, nu poate instrumenta dosarul Revolutiei, in care este implicat Ion Iliescu, deoarece acesta din urma a ordonat constituirea tribunalului militar exceptional de la Targoviste, in care magistratul a avut calitatea de autor al rechizitoriului sotilor Ceausescu si procuror de sedinta. Dan Voinea a replicat ca el a fost desemnat ca procuror in cazul Ceausescu si nu putea refuza aceasta investire, iar ulterior dosarul Revolutiei i-a fost repartizat de fostul procuror general al Romaniei, Ilie Botos.
Incercare de lovitura impotriva Justitiei
Avocatul Antonie Popescu - implicat in dosarele revolutiei si mineriadelor - ne-a trimis ieri la redactie un punct de vedere legal asupra "incercarii de lovitura impotriva infapturii Justitiei, data prin intermediul Curtii Constitutionale. El a aratat ca "sub pretextul alinierii la standardele europene se urmareste ca dosarele privind crimele revolutiei si mineriadelor sa fie fragmentate si date in solutionare altor Parchete. Maestrul Antonie Popescu sustine ca in cauza "Maszni contra Romaniei" se refera doar la judecarea cauzelor, nu si la instructia penala anterioara trimiterii in judecata, precum si faptul ca intr-o alta speta, "Pantea contra Romaniei", CEDO a stabilit ca procurorii romani nu sunt considerati magistrati independenti, astfel incat dispare interesul pentru clasificarea acestora in dependenti de Executiv prin Ministerul Justitiei sau dependenti de Ministerul Apararii. "Atat Curtea, cat si Comisia Europeana au admis ca o situatie intermediara, provizorie, poate fi acceptata pentru Romania in ce priveste statutul procurorilor in forma stabilita dupa 2004. Prin urmare, art. III, alin. 2 din Legea 356/2006 este o dispozitie cu caracter tranzitoriu care stabileste, prin vointa legiuitoriului, supravietuirea unei norme vechi de procedura (...) Este adevarat ca dispozitiile art. III, alin. 2 din Legea nr. 356/2006, pe langa durata limitata in timp a acestora vizeaza si un tip particular de cauze. Intre ele se regasescu si dosarele revolutiei si mineriadelor - adica privindu-i pe Ion Iliescu si generali acuzati de implicare - si aici trebuie cautata insistenta cu care pe cai ocolite se doreste ingroparea cauzei. Or aceste particularitati nu au facut obiectul controlului de catre CEDO, care s-a pronuntat de fapt, asupra normelor in vigoare, anterior modificarii survenite prin Legea 356/2006".
Chitac audiat la Parchet
Foto: Mediafax Fostul ministru de Interne Mihai Chitac a fost audiat ieri in dosarul Mineriadei din 1990. In urma cu doua luni, generalul Dan Voinea, cel care coordoneaza ancheta in acest dosar, declara ca dosarele mineriadei din 1990 si cel al Revolutiei din decembrie 1989 ar putea fi incheiate cu rechizitorii pana la sfarsitul acestui an. "Sper ca pana in toamna dosarul Revolutiei sa fie finalizat cu rechizitoriu. Mai mult, inainte de acesta speram sa-l putem inchide pe cel referitor la mineriada din 13-15 iunie 1990. Prioritar este dosarul Mineriadei", declara Dan Voinea. (D.E.I.)