Dilemele PD-PLD

Partidul Democrat nu-si programeaza viitorul, nu gandeste strategii si nu pare sa poata iesi din obisnuinta improvizatiei permanente. Esecurile si succesele il iau pe nepregatite, iar liderii de opinie isi ajusteaza mereu parerile sau tacticile in functie de sugestiile prezidentiale. Democratii nu-si imagineaza viitorul in afara lui Traian Basescu, de aceea se agata de fostul lor lider, asteptand idei si proiecte de-a gata de la Cotroceni. PD prefera lumea greoaie a necesitatii in schimbul celei suple a posibilitatii, glisand intre angajamente schimbatoare si afirmatii excesive. Astfel, pana de curand democratii spuneau de cate ori erau intrebati ca nu vor face nici un fel de aliante pana dupa scrutinul general din 2008. Declaratiile lor erau transante si nenuantate, fara sa tina cont de principiul precautiei, al schimbarilor permanente, al mediului miscator in care evolueaza.
Intre timp, au fost nevoiti sa se razgandeasca si sa accepte colaborarea propusa cu insistenta de PLD, partidul format din disidentii liberali nemultumiti de Calin Popescu Tariceanu, care l-a sustinut neconditionat pe Traian Basescu in campania pentru referendumul din 19 mai. Spre deosebire de PD, liberalii lui Stolojan au in spate strategiile alternative concepute de artizanul pragmatic care a reusit sa stranga pana in 2003 toate fractiunile liberale sub umbrela PNL. Valeriu Stoica planifica, face scenarii, calculeaza si incearca sa plaseze PLD, un partid cotat intre 4 si 8 la suta din optiunile electorale, pe o traiectorie care sa-l propulseze in Parlament. Alianta cu democratii este insa doar una dintre variantele de lucru, fiindca in paralel PLD asteapta cu rabdare meticuloasa erodarea lui Calin Popescu Tariceanu si nota de plata pe care acesta va fi nevoit sa o plateasca daca Partidul National Liberal nu gaseste solutia recastigarii electoratului liberal. Scadenta ar putea veni anul acesta, dupa alegerile europarlamentare, sau anul viitor la scrutinul general, in cazul in care scorul PNL ar readuce acest partid la periferia scenei politice. PLD pandeste momentul de slabiciune al PNL pentru "reunificarea" fortelor liberale. Pe fundalul acestor solutii, partidul lui Stolojan proiecteaza ideea mai veche lansata in 2004 de Valeriu Stoica: comasarea partidelor de dreapta fie intr-o formatiune mare si puternica, fie intr-o federatie de partide.
Altfel spus, PLD este gata sa fuzioneze cu PD. Interesul din partea liberalilor lui Stolojan este evident, dar democratii sunt deocamdata destul de distanti, nu doar fiindca nu au strategii clare, ci fiindca au senzatia ca vor fi folositi. In plus, cotele electorale ale PD au depasit toate asteptarile, iar asimilarea unui partid mic, dar cu lideri puternici ar putea dezechilibra relativul monolit al democratilor.
Partidul Democrat resimte deja supradimensionarea data de inghitirea pe nemestecate a fostilor primari si consilieri PSD, PRM, PC si a parlamentarilor de toate conditiile si culorile, aflandu-se la vremea siestei. In schimb, PLD lanseaza nevrotic ipoteze dilematice privind eventualitatea unui pol de dreapta din care sa faca parte, alaturi de PD, partidele conduse de Gigi Becali si Ioan Talpes.
Exagerarile faptice sau programatice, legaturile prea stranse si bolnavicioase cu Palatul Cotroceni, dar si urgenta alegerilor ar putea produce deraieri atat la PD, cat si la PLD.

---

Despre autor: