Romania s-a angajat intr-un amplu program de refacere a infrastructurii de transport. Un plan ambitios care pe hartile de proiectie arata foarte bine. Problema care se pune in acest caz este de unde si cum vor fi obtinute sursele de finantare. O ecuatie cu prea multe necunoscute. Spunem aceasta deoarece pentru cei 1.700 kilometri de autostrada proiectati ar fi necesare aproximativ 13 miliarde de euro, ceea ce, dupa programul de executie, ar insemna un efort anual de circa 1,6 miliarde de euro, o suma care nu poate fi asigurata din bugetul de stat. A recunoscut acest lucru si fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu. Sa ne reamintim ca domnia sa declara pentru Rompres, cand inca era in functie, ca, potrivit calculelor sale, cei 1.798 kilometri de autostrada care vor fi construiti in perioada 2007 - 2013 vor necesita investitii de 12,8 miliarde euro, din care 1,5 miliarde euro de la Uniunea Europeana, 600 milioane euro de la institutii financiare internationale, 6,5 miliarde de la buget si 4,2 miliarde euro din concesiunea autostrazilor. a€˛Practic, vom incerca sa concesionam pe perioade mai lungi de 25 - 30 de ani, prin licitatii internationale, autostrazi precum Bucuresti - Sibiu de pe Coridorul IV Pan European, mai ales ca tronsonul Pitesti - Sibiu nu este o prioritate a Uniunii Europene, Bucuresti - Brasov, portiunea Ploiesti - Brasov neavand finantare asigurata, si Ploiesti - Focsani de pe Coridorul IX", explica atunci Radu Berceanu.

Solutii

Exact in urma cu o saptamana, actualul ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, alaturi de Mihai Grecu, directorul general al CN ADNR, au sustinut o conferinta de presa in care s-a luat in discutie Memorandumul privind demararea actiunii de proiectare, construire, intretinere si finantare a proiectelor de infrastructura de transport rutier prin concesiune, memorandum, aprobat in sedinta de Guvern din 6 iunie 2007. Cu aceasta ocazie, ministrul a declarat ca solutia concesionarii este una moderna, utilizata in statele dezvoltate, iar demararea de catre Ministerul Transporturilor a procedurilor de finantare a constructiei de autostrazi si drumuri expres prin intermediul concesiunii, a parteneriatului public-privat se inscrie in seria de actiuni ce au ca scop finalizarea pana in 2013 a retelei de autostrazi. Potrivit comunicatului oficial al ministerului, printre proiectele care vor fi finalizate prin concesiune se numara sectoarele Ploiesti - Comarnic, Comarnic - Predeal si Predeal - Brasov, segmentul Sibiu - Pitesti aflat pe Coridorul IV, centura de Nord a Capitalei, autostrada Ploiesti - Buzau - Focsani si Focsani - Albita de pe culoarul IX. Totodata, in privinta realizarii centurii mari a Bucurestiului, ministrul a precizat ca tronsonul care va lega autostrada Bucuresti - Pitesti de Autostrada Soarelui va fi finalizat in doua saptamani, urmand apoi demararea procedurilor de licitatie pentru desemnarea consultantului si executantului. S-a precizat ca in prezent se realizeaza studiul de fezabilitate pentru partea de sud a centurii mari a Bucurestiului.

Pe hartie, mecanismul functioneaza

Indiferent a cui este paternitatea concesiunii de autostrazi, a fostului ministru Berceanu, a actualului ministru Orban, important este ca decizia exista. Practic, finalizarea proiectelor de infrastructura se prefigureaza nu doar ca o afacere privata, ci si ca una de responsabilitate. Companii atat autohtone, cat si straine se pot angaja sa construiasca tronsoane de autostrazi, sa le finanteze, urmand ca pe perioada concesiunii sumele investite sa fie recuperate. O solutie salutata de reprezentantii Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti. Cu ocazia deschiderii Forumului - Investitii pentru dezvoltarea durabila a regiunii Bucuresti, Stefan D. Popa, presedintele C.C.I.M.B. declara, la sfarsitul saptamanii trecute, urmatoarele: "Momentul de deschidere a Forumului este bine ales, privit prin prisma recentei declaratii a ministrului Transporturilor, Leonard Orban, care a acceptat, in final, sa dea unda verde concesiunilor privitoare la realizarea programului de autostrazi si drumuri expres ale Romaniei. De altfel, asa cum am aratat si noi, in repetate randuri, concesiunea sau parteneriatul public-privat reprezinta singura solutie viabila pentru construirea unei infrastructuri de transporturi moderne, in conditiile unui buget insuficient, comparativ cu nevoile. Este pacat ca aceasta vine atat de tarziu, dupa ce s-a pierdut un timp indelungat si important. Ar fi si mai pacat ca spusele ministrului Orban sa ramana doar atat. Bucurestenii pot spera ca, nu peste foarte multa vreme, problema liniei de centura va fi rezolvata prin aceeasi metoda, beneficiind si de fonduri suplimentare din partea Bancii Europene de Investitii. Rezolvarea circulatiei pe centura, dar si multe alte proiecte pe care le vom putea duce la indeplinire printr-o colaborare cat mai stransa cu Agentia de Dezvoltare Regionala si Camera de Comert, prin atragerea tuturor organizatiilor neguvernamentale interesate, trebuie sa fie prioritare pentru noi".

Citeste si:

In practicaa€¦

Teoretic, concesiunea poate da rezultate. Cu o conditie, si anume sa existe surse de finantare. Aici este marea problema. Spunem aceasta deoarece este greu de crezut ca o firma de constructii, chiar in conditiile existentei unor clustere, poate obtine intr-o perioada medie de timp o linie de creditare care sa-i permita acoperirea costurilor de realizare a unui tronson de autostrada. Aici se pune problema garantiilor, indiferent daca se pune problema ca in 30-35 sau chiar 50 de ani, prin concesiune, investitia va fi recuperata. Sincer, nu credem ca o companie autohtona are aceasta capacitate de a atrage fonduri. Aceasta daca nu cumva exista companii care au deja intocmite dosare si studii de fezabilitate care sa stea la baza unei solicitari de finantare. Acest lucru este valabil si pentru companiile straine. A se vedea, de pilda, dificultatile inregistrate in atragerea de fonduri pentru demararea unui proiect mai mic de anvergura, cum ar fi cel al constructiei Dambovita Center. In acceptiunea analistilor, mult mai facila si mai transparenta ar fi constituirea unui fond privat de investitii care sa fie capitalizat prin subscriere publica. Cel mai bun vehicul ar fi privatizarea, pe aceasta schema a actualei Companii Nationale de Investitii a€˛C.N.I." S.A.
Avand in vedere constructia ei, compania ar avea credibilitate in fata investitorilor de calibru dispusi sa finanteze constructia de autostrazi in conditiile in care s-ar stipula ca ea ar fi concesionara acestor lucrari. Capitalizarea acestei entitati private poate fi realizata atat pe piata interna, cat si pe cea externa.

O constructie de stat pretabila privatizarii

Se considera ca structura actualei Companii Nationale de Investitii ar permite o privatizare rapida si atragerea de importante surse financiare. Acest lucru rezida chiar din obiectul de activitate al CNI - S.A., care cuprinde urmatoarele :
a) urmarirea, potrivit obiectului sau de activitate, a asigurarii resurselor financiare pentru constructiile de interes public sau social;
b) executarea programelor de investitii in domeniul constructiilor de interes public sau social aprobate de Ministerul Transporturilor;
c) realizarea unor operatiuni de marketing, publicitate, reclama, editare de publicatii si imprimate in domeniul sau de activitate;
d) achizitionarea, realizarea sau vanzarea de tehnologie in domeniul constructiilor de interes public sau social;
e) realizarea sau vanzarea de proiecte in domeniul constructiilor de interes public sau social;
f) prestarea de servicii specifice in domeniul constructiilor de interes public sau social, pentru investitori care finanteaza realizarea acestor constructii.
Constructiile de interes public sau social finantate de la bugetul statului sau din credite garantate de stat vor fi amplasate pe terenul proprietate publica sau privata a statului sau a autoritatilor publice locale.
Constructiile de interes public sau social cuprinse in programele de investitii finantate din alte surse vor putea fi amplasate si pe terenuri proprietate privata a unor persoane fizice sau juridice. Realizarea investitiilor se face de Compania Nationala de Investitii "C.N.I." - S.A. prin procedura de achizitie publica, in conditiile legii.

Stefan Radeanu