Procesul dubios de privatizare sau postprivatizare a unor societati comerciale la care statul a detinut calitatea de actionar a bifat, anul trecut, un prejudiciu reclamat de 21,4 milioane dolari si 1.630.000 euro. Spunem reclamat deoarece nu s-a stabilit cu exactitate paguba inregistrata, iar politistii si procurorii mai au de lucru pana la finalizarea dosarelor.
Chiar daca autoritatile prefera sa nu divulge prea multe informatii din culisele anchetelor pe care le au in lucru, IGPR ne-a informat ca in
cursul anului 2006 au fost efectuate cercetari in 10 dosare penale cu privire la ilegalitati comise cu ocazia derularii procesului de privatizare-postprivatizare.
Dintre acestea, spun anchetatorii, intr-un dosar penal a fost dispusa inceperea urmaririi penale si 6 cauze au fost inaintate unitatilor de Parchet cu propunerea de declinare a competentei in favoarea DNA sau Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Alte 2 dosare au fost declinate in favoarea Parchetelor competente teritorial pentru continuarea cercetarilor, o alta speta aflandu-se in prezent in lucru. Politistii de la Directia de Investigare a Fraudelor (DIF) din cadrul IGPR spun ca au fost cercetate 14 persoane pentru comiterea a 16 fapte penale.
"In ceea ce priveste participantii la comiterea acestor infractiuni, se evidentiaza faptul ca acestia indeplineau functii de conducere - regii autonome, companii nationale -, iar 6 functionari publici aveau putere de decizie la nivelul unor autoritati publice de la nivel local sau central", ne-au precizat anchetatorii.

Vanzare subevaluata de active

Din analiza dosarelor in care au fost efectuate, sub supravegherea procurorilor, o serie de cercetari in ceea ce priveste evolutia, amploarea si diversitatea fenomenului infractional in acest domeniu de activitate, s-au stabilit mai multe moduri de operare.
Primul si cel mai la moda, spun politistii, este legat de vanzarea subevaluata de active ale societatilor privatizate de catre functionari cu putere de decizie din cadrul acestora catre alte persoane din sfera lor de interese. Si participarea la capitalul social al unor societati nou-infiintate cu active ale firmelor privatizate, prin subevaluarea aporturilor acestora, in scopul scoaterii din patrimoniu a unor active si terenuri cu potential economic ridicat, a fost una dintre cauzele care au condus la fraude. Majorarea fictiva a capitalului social al unor societati la care statul mai detine actiuni in scopul diminuarii participatiei acestuia ori stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, cu ocazia privatizarii acestora, constituie o alta gaselnita pentru eludarea legilor. Nu in ultimul rand, precizeaza anchetatorii, se foloseste si metoda incheierii de contracte de management sau reprezentare fictive cu societati comerciale apartinand aceluiasi grup de firme, in vederea scoaterii ilegale de sume insemnate din conturile societatilor privatizate in interesul asa-zisilor investitori.

Citeste si:

Musetescu si ARO Campulung

In 2006, unul dintre dosarele instrumentate a vizat privatizarea frauduloasa a SC ARO SA Campulung. Ofiterii DIF au inaintat cauza, in luna august, procurorilor anticoruptie. Personajul principal al investigatiei, nimeni altul decat fostul sef al Autoritatii pentru Privatizarea Activelor Statului (APAPS), care a fost cercetat pentru posibile infractiuni de abuz in serviciu. Ovidiu Musetescu, alaturi de alti 12 subordonati de-ai sai, are in acest dosar calitatea de invinuit, ancheta Directiei de Investigare a Fraudelor (DIF) din IGPR stabilind ca prejudiciul depaseste 800 miliarde lei vechi.
La acea data, comisarul-sef Dan Bucur, seful DIF, declara in cadrul unei conferinte de presa ca "politistii din IGPR, specializati in investigarea infractiunilor economice, au sesizat DNA cu privire la posibile infractiuni de abuz in serviciu, savarsite de Ovidiu Musetescu si alti functionari ai AVAS, care au participat la privatizarea unei societati comerciale producatoare de autoturisme de teren, din judetul Arges. Din verificarile efectuate a rezultat ca, in cursul procesului de privatizare, valoarea activelor incluse in patrimoniul societatii a fost luata in calcul la nivelul anului 1994, fara a mai fi actualizata in conformitate cu prevederile legale in vigoare. "In acest mod s-a influentat in sens negativ valoarea activului net si nivelul de pornire a negocierilor pentru pretul de vanzare a actiunilor, Curtea de Conturi a Romaniei stabilind ca diferenta care nu a fost luata in considerare depaseste 800 miliarde lei vechi", anunta comisarul-sef Bucur.
Tot in timpul verificarilor au fost descoperite indicii ca negocierea si finalizarea procesului de privatizare a SC ARO SA s-au realizat, de catre APAPS, in alte conditii decat cele prezentate in Memorandumul de privatizare, aprobat de Guvernul Romaniei in sedinta din 25 septembrie 2003.