Eminescu al nimanui

Se spune ca civilizatia unui popor e data si de felul in care acel popor are grija de mortii lui. In Europa, doua mari cimitire, Pere-Lachaise din Paris, unde sunt ingropati George Enescu si Elvira Popescu, si Cimitero Monumentale din Milano, sunt borne importante pe harta turismului cultural mondial. Informatii despre aceste cimitire si personalitatile ce asteapta a doua venire a Domnului pot fi gasite pe reteaua web. Pere-Lachaise are chiar o pagina web prin care poti face un tur virtual al celebrului cimitir.
Despre Pantheonul culturii romane, Cimitirul Bellu din Bucuresti, cu greu poti afla informatii de pe Internet ori chiar vizitand cimitirul. Pana la o discutie serioasa despre cum am putea integra Cimitirul Bellu intr-un circuit turistic cultural, ZIUA va dezvaluie ceva cu totul si cu totul incredibil: Eminescu si toti marii scriitori ingropati la Bellu nu figureaza in nici un act al administratiei cimitirului! E ca si cum Casa Nationala Eminescu n-are cadastru facut si nu este intabulata! Mormantul lui Eminescu e in hartile administratiei Cimitirului Bellu intr-un spatiu alb din figura 9, Aleeea Scriitorilor. Un spatiu ca un hau intre discursul public despre Eminescu-constiinta neamului si actiunea de a-i gasi un loc efectiv intre acte si fapte. Mormantul lui Eminescu nu figureaza cu nici un act, nu are numar. In aceeasi situatie se afla toti marii scriitori ingropati la Bellu: I.L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, George Cosbuc, G. Calinescu, Zaharia Stancu, Nicolae Labis, Nichita Stanescu, Marin Preda, Eugen Barbu, Laurentiu Ulici, Gellu Naum ori Ioan Flora.
Mormintele clasicilor, fara numere
Poarta principala a Cimitirului Bellu din Bucuresti e in reparatii. Ghidat de florareasa ce vinde jerbe opulente ajung la o poarta ce da spre administratia cimitirului si spre Aleea Academicienilor. Gasesc Aleea Scriitorilor cu ajutorul indicatiilor date de muncitorii ce ingrijesc mormintele. Aleea Scriitorilor exista in realitate, dar pe hartie ea se transorma intr-un loc alb, fara numere date locurilor de veci. Mormintele scriitorilor sunt in scriptele administratiei niste fictiuni, niste abstractiuni.
Cele doua parcele ale scriitorilor unde este mormantul lui Eminescu si al clasicilor literaturii romane sunt in hartile Cimitirului Bellu trecute ca niste spatii albe, fara numere (figurile 9 si 114). Pentru mormintele aflate in figura 9 si 114 nu sunt intocmite acte de concesiune. Cei de la administratia Cimitirului Bellu nu pot spune cu certitudine cui apartin aceste morminte, cine raspunde de ele. Exista doar ideea ca de ele se ocupa Uniunea Scriitorilor. "In momentul in care a murit poetul Gheorghe Pitut, aprobarea s-a luat de la Uniunea Scriitorilor. La fel si cu poetul Ioan Flora. Daca nu e a lor parcela, de ce dau aprobare de inmormantare. Acum cativa ani, cineva a vrut sa faca o modificare pentru mormantul lui Eminescu si Uniunea Scriitorilor n-a fost de acord. E adevarat ca nu sunt acte juridice pentru mormantul lui Eminescu. Nu figureaza cu nici un act, nu are numar pentru ca nu are nici un act de concesionare. Noi ne ocupam doar de ingrijirea si intretinerea mormantului", ne lamureste unul dintre angajatii administratiei Cimitirului Bellu. Cei de la Bellu nu stiu cine a platit mormantul lui Mihai Eminescu si nici de ce nu exista nici un act despre acest mormant. Arhiva cimitirului dateaza din anul 1900 si de cand exista aceste scripte nu s-a descoperit nici un document despre mormantul lui Eminescu.
Nici o taxa de intretinere platita
La Cimitirul Bellu exista numai concesiuni, nu si proprietati. Proprietarul e statul roman reprezentat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Fiecare concesionar plateste o taxa anuala de intretinere pentru locurile detinute. In Cimitirul Bellu, taxa este de 13,09 RON (TVA inclus) pe metru patrat. Mormantul lui Eminescu are aproximativ trei metri patrati. Taxa anuala de intretinere a fost instituita de Consiliul General al Municipiului Bucuresti incepand cu 1993. De atunci, nu s-a platit nici o taxa de intretinere pentru mormintele scriitorilor. Mormantul lui Eminescu nu exista in scripte pentru ca nu are act de concesiune intocmit. Nici dupa 118 ani de la moartea poetului national nu s-a gasit nimeni sa-i dea un loc de veci in acte lui Mihai Eminescu!
Uniunea Scriitorilor se spala pe maini
Daca Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania are act de concesiune pentru Aleea Compozitorilor din Cimitirul Bellu si taxa anuala de intretinere la zi, Uniunea Scriitorilor nu are nici un fel de document de concesiune pentru parcelele 9 si 114 dedicate scriitorilor. Academia Romana, institutie ce detine concesiuni in Cimitirul Bellu, nu e la zi cu taxele de intretinere.
Directorul general al Uniunii Scriitorilor, Alexandru Istrate, a confirmat pentru ZIUA informatia potrivit careia breasla scriitorilor nu a platit niciodata pentru concesionarea unui loc in Cimitirul Bellu ori pentru taxa anuala de intretinere. Drept consecinta, de mormantul lui Eminescu nu e responsabila juridic Uniunea Scriitorilor. "Ce a platit Uniunea au fost lucrarile de amenajare a unor morminte de pe Aleeea Scriitorilor, lucrari realizate acum cativa ani", ne-a declarat Alexandru Istrate. Uniunea Scriitorilor nu are decat un acord mutual cu Administratia Cimitirelor si Crematoriilor Umane conform caruia mari personalitati ale literelor romanesti sa fie ingropate in Cimitirul Bellu. Pana acum, scriitorii au fost inmormantati la Bellu fara acte de concesiune.
Regulamentul Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane prevede un articol despre neplata taxei de intretinere de catre concesionari. Conform prevederii regulamentare, daca un concesionar nu si-a platit taxa anuala de intretinere timp de trei ani, acesta va primi o instiintare scrisa pentru a achita la zi restantele. Daca nici dupa instiintare concesionarul nu va plati, administratia cimitirului va da un anunt in presa prin care il va soma pe concesionar sa plateasca in termen de 30 de zile, in caz contrar locul concesionat urmand sa intre in patrimoniul statului. Daca s-ar aplica aceasta prevedere, multi scriitori, artisti si academicieni ar trebui sa fie in situatia de a nu mai avea loc in Cimitirul Bellu. Desi existau temeiuri legale, pana acum la Cimitirul Bellu nu a fost facuta nici o reconcesionare.
Mormantul lui Efta Botoca pe cale de a fi reconcesionat
Desi statul roman a dat numeroase avantaje pentru politicieni, in cazul unor urmasi ai unor mari personalitati ale culturii romane nu se poate da scutire pentru taxa anuala de intretinere din Cimitirul Bellu. Vaduva marelui violonist Efta Botoca e in situatia disperata de a i se anula concesiunea pentru mormantul sotului ei.
La casieria Cimitirului Bellu am intalnit-o pe vaduva marelui violonist banatean Efta Botoca. Doamna Elena Botoca (foto) incerca sa-i convinga pe cei de la administratia cimitirului ca nu poate plati restantele pe trei ani ale taxei anuale de concesiune. Pensia doamnei Botoca e de doar 150 RON, iar restantele pentru taxa de 45 RON. Disperarea doamnei Botoca i se putea citi limpede pe chip. Disperarea a facut-o sa apeleze la ziarul ZIUA pentru a-i transmite primarului general Adriean Videanu sa propuna si sa aprobe o Hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti prin care urmasilor unor mari artisti si mari personalitati ale culturii romane aflati in situatii sociale si financiare precare sa li se acorde o scutire pentru taxa anuala de intretinere in cimitire. "Daca nu exista intelegere, n-am cum sa platesc. Sa-l arunce din mormant pe marele violonist si patriot Efta Botoca!", a izbucnit doamna Botoca. In urma ei, rasuna parca o tulburatoare "Doina de jale" pe care Efta Botoca o insufletea candva la vioara impreuna cu Gheorghe Zamfir.
Administratia Cimitirului Bellu are doar doua categorii de reduceri, nu gratuitati. Prima reducere, de 30%, e dedicata pensionarilor cu pensii pana la 250 RON. A doua reducere, de 50%, e pentru concesionarii ce beneficiaza de legi ce prevad gratuitati (revolutionarii, veteranii de razboi, deportatii, refugiatii) ori pentru concesionarii - persoane cu handicap.
Cea mai dureroasa si trista veste
Mihai Eminescu a fost gasit mort in dimineata zilei de 15 iunie 1889 in casa de sanatate a doctorului Sutu ("Institutul Caritatea") din Bucuresti. Poetul a fost dus la Spitalul Brancovenesc unde i-a fost facuta autopsia. Creierul sau, conform autopsiei, avea 1400 de grame si se afla intr-o stare de "ramolitie". Ziarul "Romanul" a anutat astfel moartea poetului: "Anuntam cititorilor nostri una din vestile cele mai triste si dureroase. Eminescu nu mai este! Azi dimineata, la orele 4, nenorocitul poet, in urma unor largi suferinte, si-a dat ultima suflare in casa de sanatate a d-lui dr. Sutu. Poezia romaneasca, prin incetarea din viata a lui Eminescu, a incercat una din pierderile cele mai adanci simtite". Eminescu a fost inmormantat sambata, 17 iunie 1889, la Cimitirul Bellu. In fruntea cortegiului funerar s-au aflat primul ministru, Lascar Catargiu, Titu Maiorescu, M. Kogalniceanu, Th. Rosetti, Aug. Laurian. Alaiul funerar a fost format dintr-un numar mare de studenti, gazetari si prieteni ai poetului. Pe sicriul poetului a fost asezata editia princeps a "Poeziilor" de Mihai Eminescu, precum si doua colectii din "Convorbiri literare" si "Fantana Blanduziei". Corul metropolitan, condus de C. Barcanescu, a impresionat profund prin interpretarea cantecului de jale cu textul poeziei "Mai am un singur dor". In timp ce cortegiul mortuar se afla pe bulevardul Coltea in drum spre Cimitirul Bellu, o doamna din Moldova a asezat pe pieptul poetului o cununa de "nu-ma-uita". "Doamna din Moldova", asa cum o numeste redactorul unui saptamanal bucurestean al vremii, nu putea fi altcineva decat Veronica Micle (foto) care, in acea vreme, locuia in Bucuresti.
Cimitirul Bellu, monument istoric
Baronul Barbu Bellu, fost ministru al Cultelor si Justitiei, a donat administratiei Bucurestiului, in 1853, terenul pe care se intinde astazi Cimitirul Bellu. Cimitirul a fost deschis in 1858. Ansamblul "Cimitirul Serban Voda-Bellu", de pe Calea Serban Voda 249, Sector 4, Bucuresti, este inscris pe lista monumetelor istorice din Romania, la pozitia nr. 2447 (cod 2-N-m-b-20118) cu data de 1859. Cu atat mai straniu e faptul ca mormantul lui Mihai Eminescu nu e trecut in nici un act al administratiei Cimitirului Bellu, cu cat mormantul poetului national e prezent, la nr. 2493, in lista monumentelor istorice. Autoritatile statului trebuie sa elucideze cat mai curand cine este responsabil de mormantul lui Eminescu si cine va trebui sa faca acte de concesiune pentru acest mormant.

---

Despre autor: