Gabriel Andreescu: Pedepsele nu pot descuraja discriminarea romilor

Scandalul declansat de interceptarea expresiei „tiganca imputita” s-a stins, iar dezbaterile s-au concentrat numai asupra acuzatiilor aduse presedintelui. Care este insa situatia la nivelul intregii populatii? Sunt rromii discriminati? Poate fi acuzata intreaga societate de acest lucru? Discutam cu dl. Gabriel Andreescu, conferentiar universitar la SNSPA, autor, printre altele, a volumelor Schimbari ale hartii etnice a Romaniei, Natiuni si minoritati, Extremismul de dreapta in Romania .

-Exista o problema legata de discriminarea tiganilor? Cum se poate masura fenomenul?

-Termenul „discriminare” are, cel putin, doua sensuri. Primul se refera la refuzul de a acorda unui „discriminat” drepturile acordate celorlalti. In momentul cand un rom („tigan”, spuneti dumneavoastra) nu e lasat sa intre intr-un intr-un ba, pentru ca patronului nu ii plac tiganii , romul in cauza sufera de discriminare. O a doua conotatie tine de egalitatea de sanse. Un copil rom are o sansa mult mai mica sa ajunga la facultate decat un maghiar sau un roman. O masura a discriminarii ar fi, in acest caz, chiar diferenta de probabilitate in a ocupa anumite pozitii in societate.

-Aveti astfel de exemple?

-Discriminarea directa, precum excluderea din baruri ori discoteci, era curenta cu ani in urma. A devenit mai rara intre timp. Inegalitatea de sanse bate la ochi in accesul la serviciile de sanatate, la munca, la scoala etc.

-Care sunt comunitatile rroma? Ce le deosebeste, ce le aseamana?

-Amintesc in treacat caldararii, fierarii, spoitorii, ursarii, rudarii, vatrasii, lautarii, florarii, cirarii, geambasii, cocalarii, romii de matase, argintarii.In total 19 comunitati.
O diferenta intre acestea este tocmai cea care explica denumirea: meseriile traditionale. Exista insa si diferente privind regulile de viata comunitara, intre dialectele vorbite etc.

-Termenul rrom este dorit de membrii etniei, sau impus de afara? Cui serveste, din moment ce chiar reprezentanti ai minoritatii insista sa fie numiti tigani?

-Exista romi (eu folosesc cuvantul cu un singur „r” - introducerea celui de-al doilea „r” a fost o initiativa a MAE roman in deceniul trecut) care sunt obisnuiti cu termenul traditional- „tigan” si nu isi pun problema schimbarii denumirii. Intrucat acesta are deja o nuanta peiorativa - vezi, spre exemplu, o expresie de genul: „Ce tiganie!” - liderii romi au promovat, la inceputul anilor '90, termenul „rom”. In anul 1990, presa facea referire la tigani, nu scria aproape deloc „romi”. Foarte activ si eficient a fost, in aceasta privinta, sociologul rom Nicolae Gheorghe. Astazi, cuvantul s-a generalizat, aratand ca „se poate”. Acest fenomen, de schimbare terminologica, nu e doar romanesc. O evolutie absolut asemanatoare a avut loc in Polonia, unde nu se mai foloseste cuvantul tigan nici macar in presa locala.

-De ce ar discrimina populatia majoritara? Cum ar putea fi descurajata atitudinea discriminatorie? Dar comportamentele? Nu riscam ca pedepsele sa antagonizeze populatia majoritara?

-Atitudinea discriminatorie tine de mentalitate. In anii '50, ar fi fost socant sa vezi in Alabama afro-americani si albi stand alaturi pe scaunele uni autobuz. Astazi, ar fi un soc sa vezi albii ocupand locurile din fata, afro-americanii sa le ocupe „pe ale lor”, in spate. Vedeti cat de relative sunt regulile? Actul discriminator este ilegal, trebuie tratat ca atare. Dar infruntarea unei mentalitati exclusiviste are nevoie de mijloace mai subtile decat descurajarea prin pedeapsa.

-Imaginea negativa cu care sunt asociati romanii in Europa este pusa pe seama rromilor. Ce se poate raspunde, din partea minoritarilor?

-Formulati un stereotip. Imaginea romanilor in Occident este legata si astazi, intr-o masura considerabila, de dezvaluirile ingrozitoare din orfelinatele „lui Ceausescu”. De scenele apocaliptce ale batelor manuite de mineri care zdrobeau populatia Bucurestiului.

---

Despre autor: