Cumplit! Din ce in ce mai cumplit! Nu poti sa produci ceva deosebit, pentru ca imediat constati ca numeroase gospodine au si facut acel ceva, ba chiar s-au si plictisit de el. Asa am patit si eu cand am servit doua nepoate cu un pre
Cumplit! Din ce in ce mai cumplit! Nu poti sa produci ceva deosebit, pentru ca imediat constati ca numeroase gospodine au si facut acel ceva, ba chiar s-au si plictisit de el. Asa am patit si eu cand am servit doua nepoate cu un preparat care face parte din categoria "bufet rece". M-am straduit sa aleg o reteta simpla, rapida, care sa nu ma oblige sa stau pe caldura asta in bucatarie. Dar trebuia sa pregatesc ceva, pe langa clasicele aperitive cu cascaval, masline, sprot afumat etc. la care toata lumea se asteapta. Nepoatele, destul de coapte, aveau o experienta serioasa in materie de gatit si am aflat asta din conversatia purtata pe marginea retetei cornetelor mele. Dar au pierdut putin din elan dupa ce au gustat din ele. Cand m-au intrebat cum se fac, am inceput sa le explic, e drept cu o modestie falsa. Motivatia mea era faptul ca folosisem ingrediente autohtone si am obtinut un preparat foarte bun. DEZVALUIRE. Pentru asta am avut nevoie de o cutie cu crema de branza, 250 g branza telemea, rasa, trei ardei iuti, murati, tocati si scursi de zeama, un ardei rosu gras tocat (trei linguri), o lingura de lapte, sase castraveti murati, taiati rondele de un centimetru, si felii de gogosari, sare si scobitori. Am amestecat cu mixerul laptele, crema de branza si telemeaua pana s-a facut ca o crema. Am adaugat bucatelele de ardei rosu, ardeii iuti si am dres de sare. Dintr-un salam de vara am taiat 24 de felii subtiri, pe care le-am rulat in forma de cornet si le-am montat cu ajutorul unei scobitori pe feliuta de castravete sau gogosar. Asa fixate le-am umplut cu crema, cu ajutorul unui cornet pentru ornare sau unul improvizat dintr-o punga de plastic taiata la un colt. Am facut 12 cornete pe castravete si 12 pe gogosar. Sunt minunate la o tuica. LECTIA. Dupa ce am spus reteta si am gustat din tot ce era pe masa, ne-am stins cu o tuica buna, adusa de ele, ne-am dezlegat baierile imaginatiei si ne-am dezvaluit unele secrete culinare. Care mai de care ne-am intrecut in a tese combinatii de tot felul de ingrediente care sa duca la preparate deosebit de bune, avand aceeasi baza, branza. Ne-am apucat sa dezvoltam tema. Am folosit in loc de salam felii de parizer, cascaval, ardei gras din mai multe culori, cu piper in loc de ardei iute, cu bucatele de masline, pe baza de bucati de rosii sau castraveti verzi. Apoi, am schimbat cu felii de costita, taiate fin, usturoi pisat fin, bucatele de ou fiert, marar fin tocat. Si tot asa, pret de vreo trei ore. Obosite, am stabilit sa ne dregem putin cu o cafea si ceva dulce si racoritor. M-am executat rapid si am facut cafeaua in asistenta lor, apoi, am scos o inghetata care le-a cam luat graiul. Nu pentru mult timp, pentru ca s-au revigorat si au inceput discutii pe tema prepararii cafelei si, bineinteles, a inghetatei. Noroc mare cu faptul ca aveau tren la ora 22:00! Dar ne-am stabilit o data pentru continuarea discutiilor, tot la masa rotunda de la mine, cu promisiunea ca-mi vor aduce si o solutie speciala pe baza de ceara de albine, pentru intretinerea mobilei, in mod deosebit a mesei, si voi fi pusa la curent cu modul cum se pregateste solutia respectiva. Le-am condus cu multa placere la tren si mi-am promis ca... Doamne fereste!... N-am curaj sa zic, de teama sa nu dezvolte cineva tema!
Despre autor:
