Seful Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin, afirma ca Armata Romaniei va aborda proactiv misiunile internationale. Astfel, militarii romani au drept obiectiv ca participarea lor in viitor sa vizeze atat misiunile NATO, dar si pe cele ale UE, ONU, OSCE, cat si pe cele de coalitie, de lupta impotriva terorismului.   


a€  Jurnalul National: Domnule amiral, Romania este membra a NATO, dar si a UE. Cum se armonizeaza cele doua directii de actiune?  
Amiral Gheorghe Marin: As dori in primul rand sa aduc unele clarificari privind obligatiile Romaniei ca membru cu drepturi depline al NATO si al Uniunii Europene. Astfel, trebuie avut in vedere ca NATO este o alianta politico-militara cu caracter defensiv. Statele membre participa la definirea politicii defensive comune a Aliantei, dar au si obligatia de a participa cu efective la punerea in practica a acestei politici. Situatia este similara oarecum si in ce priveste calitatea de membru al UE.  Politica europeana de securitate si aparare se realizeaza preponderent prin eforturile nationale ale membrilor. La nivelul NATO, Summit-ul de la Praga, din 2002, cand Romania a fost invitata sa inceapa negocierile de aderare, a luat in discutie infiintarea unor forte de raspuns, in masura sa fie desfasurate oriunde pe glob, cu scopul de a asigura un raspuns adecvat la orice amenintare. Forta de raspuns NATO (NRF) are in compunere militari din fortele terestre, aeriene, navale si speciale ale statelor membre. Tarile membre NATO pun la dispozitia NRF, pentru sase luni, diverse structuri cu standarde ridicate in ceea ce priveste pregatirea si dotarea.


a€  Concomitent, UE a dezvoltat conceptul "grupurilor tactice".
Proiectul european al "grupurilor tactice de lupta" a fost initiat de Franta, Germania si Marea Britanie in februarie 2004, fiind apoi aprobat de ministrii Apararii UE si transformat intr-un concept european ce a fost lansat la Conferinta ministeriala de angajare a capabilitatilor militare din noiembrie 2004. In fond, Grupul tactic de lupta este o unitate constituita fie de o singura natiune, fie prin contributia mai multor tari, cu participarea statelor membre. Grupul este rapid dislocabil, capabil de actiuni independente sau in masura sa actioneze ca forta de prim impact in faza initiala a unei operatii militare extinse. Grupul are dimensiunea unui batalion, consolidat cu elemente de sprijin de lupta si unitati logistice, precum si cu elemente de transport, efectivele putandu-se ridica la aproximativ 1.500 de militari.

Grupurile de lupta a€  In ce stadiu se afla constituirea acestor grupuri tactice de lupta ale UE si care este conceptia de utilizare a lor?
In prezent sunt anuntate contributii din partea a 22 de state, inclusiv Romania, privind constituirea a 19 grupuri tactice de lupta. Incepand cu anul 2007, UE va trebui sa fie in masura sa desfasoare simultan doua operatii militare utilizand grupuri de lupta, in acest sens fiind conceput un mecanism prin care cate doua astfel de grupuri se afla permanent in stand-by pentru o perioada de sase luni.


a€  Care este contributia Armatei Romaniei la aceste grupuri?
 Incepand cu luna mai 2005, Romania a pus la dispozitia Uniunii Europene, pentru participarea la "grupurile tactice de lupta", un pachet de forte care include o companie de infanterie, un pluton de decontaminare NBC, un pluton de specialisti in relatiile civili-militari, doua echipe tactice de operatiuni psihologice, precum si ofiteri de stat major, in baza hotararii CSAT. Romania a optat pentru participarea la constituirea a doua grupuri tactice de lupta. La grupul de lupta HELBROC, avand Grecia drept natiune-cadru si care are termen de activare in semestrul II al lui 2007, mai participa Bulgaria si Cipru. Romania pune la dispozitie un pluton NBC (n.r. - protectie nucleara, bacteriologica si chimica), o echipa tactica de operatii psihologice si ofiteri de stat major. La grupul de lupta cu activare in semestrul II al anului 2010, condus de Italia, mai participa si Turcia, iar Romania va contribui cu o companie de infanterie, un pluton cooperare civili-militari, o echipa tactica de operatii psihologice si ofiteri de stat major.


Profil strategica€  Putem vorbi despre o specializare a militarilor romani pentru contributia la aceste grupuri tactice?
Asa cum se poate observa, fortele oferite de Romania sunt instruite si specializate in domeniile infanterie, NBC, cooperare civili-militari, actiuni psihologice si activitati de stat major. Acestea sunt gata sa execute misiuni specifice, conform scenariilor prefigurate de Statul Major Militar al UE. Dar instruirea, verificarea si certificarea fortelor sunt responsabilitate nationala. Cu sase luni inainte de perioada de activare, natiunea-cadru organizeaza instruirea in comun a fortelor participante. Desi in cadrul fortelor nationale puse la dispozitia grupurilor de lupta exista anumite specializari, s-a agreat ca spectrul misiunilor pe care acestea le pot indeplini trebuie sa se regaseasca in cele cinci scenarii ilustrative pentru misiuni tip Petersberg. Aceste scenarii sunt: separarea partilor prin forta; stabilizare, reconstructie si asistenta militara pentru state terte; prevenirea conflictelor; operatiuni de evacuare intr-un mediu ostil; asistenta pentru operatiuni umanitare. Un rol deosebit il joaca conferintele semestriale de coordonare pentru grupurile de lupta, cand trebuie declarate si intelese capacitatile fiecarui grup de lupta. Romania a participat la aceste conferinte, iar ultima activitate a avut loc la inceputul lunii mai.


a€  Exista o strategie in sensul participarii militarilor romani la misiunile internationale?
Participarea fortelor armate romane la misiuni in afara teritoriului national este o componenta importanta a configurarii profilului strategic al Romaniei ca membru responsabil al comunitatii internationale. Evolutia mediului international de securitate, diversificarea si amplificarea riscurilor si amenintarilor asimetrice la adresa securitatii au determinat trecerea de la apararea strict teritoriala la cea colectiva, precum si multiplicarea tipurilor de misiuni si operatii in care pot fi angajate forte militare. In acelasi timp, asistam astazi la extinderea zonelor de conflict, ceea ce presupune ca operatiile militare nu mai au o delimitare geografica stricta, putand fi desfasurate in orice parte a globului, oricand va fi nevoie si intr-un timp de reactie foarte scurt. In conformitate cu prevederile Strategiei Nationale de Securitate si ale Strategiei Nationale de Aparare a Tarii, participarea la operatii in afara teritoriului national permite apararea Romaniei si a aliatilor sai prin participarea la operatii de aparare colectiva, promovarea stabilitatii regionale si globale prin participarea la operatii de raspuns la crize in afara ariei de responsabilitate a NATO, la operatii de gestionare a crizelor sub egida UE, la operatii de mentinere a pacii sub mandat ONU si la coalitii de vointa. Indeplinirea angajamentelor politice asumate in cadrul organizatiilor internationale si fata de partenerii din coalitia internationala de lupta impotriva terorismului este strans legata de procesul de transformare a Armatei Romaniei. Pregatirea si punerea la dispozitie a fortelor, dislocarea si sustinerea acestora in teatrele de operatii, precum si asigurarea resurselor necesare pentru indeplinirea cu succes a misiunilor constituie prioritati ale Ministerului Apararii si ale Statului Major General.


Principiile planificariiAbordarea participarii Armatei romane la misiuni in afara teritoriului statului roman are in vedere trei paliere: corelarea angajamentelor de participare cu obligatiile ce ne revin ca stat membru NATO; corelarea angajamentelor de participare cu responsabilitatile ce ne revin din acordurile stabilite cu alte state sau organizatii si corelarea angajamentelor de participare cu planurile in curs de derulare privind operationalizarea fortelor angajate si de implementare a obiectivelor fortei, precum si cu planurile de implementare a Strategiei de transformare a Armatei Romaniei. Obiectivele participarii Armatei romane la misiuni in afara teritoriului national sunt: participarea la intreaga gama de misiuni NATO; participarea la Forta de Raspuns a NATO; participarea la misiunile UE (tip "Petersberg" si Berlin+) si in cadrul "grupurilor tactice de lupta" ale Uniunii Europene; participarea la misiuni sub egida ONU si OSCE; participarea la misiuni, altele decat cele sub comanda NATO, UE, ONU si OSCE, inclusiv la cele de coalitie, de lupta impotriva terorismului. Planificarea intrebuintarii fortelor la misiuni in afara teritoriului statului roman se face potrivit cerintelor procesului aliat de generare a fortelor, descris in directivele organizatiilor sub egida carora se desfasoara operatiile, si respecta un numar de principii, printre care: abordarea pro-activa,  abordarea pe termen scurt si pe termen lung, corelarea intre obiectivele operationale si fortele declarate, interrelationarea cu procesul de planificare a fortei, asigurarea prezentei in teatrele de operatii cu respectarea raportului de rotire a fortelor de 1/3 (in misiune/ recuperare/ instruire pentru misiune),  asigurarea capacitatii fortelor de autosustinere in teatrele de operatii.