"Excelsior spre intangibil" se numeste expozitia Arianei Nicodim, deschisa la Galeria "Dialog" (9 mai-8 iunie 2007). Un titlu cast (s-ar putea spune), aspiratie spre eter ce poarta cu sine o incarcatura misterioasa, desprinsa dintr-o framantare pamanteana.
Artista complexa, neincadrabila intr-un tipar vizual perimat, Ariana Nicodim a dus peste tot in lume impletirile si rostirile materialelor ei, umpland si desfatand aerul salilor de expunere cu o uimitoare si rara luxurie de naratiuni. A plasmui cu fervoare imaginativa, din cele mai neasteptate materiale, lumi si volume care vorbesc si respira intr-o armonie intensa si dau dimensiunea unei ceremonii fantastice, este un fapt remarcabil de introspectie vitala si genuina a universului. Pene, in, lana, lemn, hartie, scoici, metal, panza, seminte, sticla, ceara, fibra textila, sisal, iata (pre)textele materiale pe care artista le intretese, le combina cromatic, le involbureaza, le induce o stare de contemplare, le face sa zboare, le da energii profetice, le asaza intr-un sistem de valori in care privitorul experimenteaza uimirea si infiorarea. Reflectiile asupra straturilor vechi, traditionale, sunt ca niste pagini redescoperite si reinterpretate. De la miniatura textila, cu "Semne" si "Capiteluri" carnoase, si penele suspendate intr-un vartej inaripat ca niste adieri, la ampla intrupare a "Scarii ingerilor", (sisal, fibra textila), raportare cosmica, si obsesie tulburatoare de atingere a intangibilului, raportul obiect-limbaj capata sub harul Arianei Nicodim o germinare exploziv-unduioasa. Volumele se inchid in sine sau se revarsa, fibrele materiei palpitand delicat si muzical. Ariana Nicodim isi construieste mestesugul pe abilitate si incantare simfonica, aducand fiecarei particele lucrate, un flux mirabil, amintiri (in)tangibile, voluptati mirifice si rostiri tainice. "Pamantul", (haute lisse si sisal) ocupa un spatiu important, in fundalul expozitiei, element greu, palpabil, veghetor si nascator de viata. "Scarile ingeresti galbene", (pene, sfoara, lemn, hartie, metal), "impanate" si luminate de zbaterea culorii, concentreza miticul si fabulosul, in alcatuirea lor fragila. Ariana Nicodim este un artist care nu experimenteaza prin solutii sui-generis, ci inoveaza, se implica, demonstreaza si alcatuieste, simtind dulcea povara a lucrului si bucurandu-se de ea. Cele cateva lucrari ale lui Ion Nicodim (artistul disparut de curand dintre noi), care flancheaza emotionant expozitia, "invita" parca privitorul la acest parcurs initiatic, mundan si inefabil.
Expozitia Arianei Nicodim este, in opinia mea, unul din cele mai coerente demersuri pe care Galeria "Dialog", prin curatorul Ruxandra Garofeanu, l-a intreprins de la infiintarea sa.