Ilustratiunea Romana, iunie 1929
N. Kiritescu scria in 1929 in Ilustratiunea Romana un articol despre fetele nevoite sa munceasca pentru a se intretine pe ele insele, dar si familia.

"Midineta este un «article de ParisÂ
Ilustratiunea Romana, iunie 1929
N. Kiritescu scria in 1929 in Ilustratiunea Romana un articol despre fetele nevoite sa munceasca pentru a se intretine pe ele insele, dar si familia.

"Midineta este un «article de Paris». Exista in marile magazine, in micile pravalioare, in chioscurile asezate pe trotuare, in cutiile vanzatorilor ambulanti un fel de marfa, careia nu i se poate preciza specialitatea, facuta din fantezie, bun gust, arta, inventivitatea€¦

Articole care nu sunt nici pentru bucatarie, nici pentru imbracaminte, nici pentru hrana, nici pentru vreo meserie oarecare. Curioase, bufone, elegante, te amuza, te seduc, te pasioneaza. Sunt asa-zise «articles de Paris».
Te duci sa cumperi un sapun sau o batista intra€™un mare magazin. Esi afara cu bratul plin de papusi, coliere, oglinjoare, flori, catelusi, egrete, bijuterii etc. Intri sa cumperi o pereche de ciorapi. Ai esit cu pachetelul pe un deget, iar de celalalt deget atarna un urs, ce danseaza la capataiul unui gumelastic. Ai mancat o prajitura si ai in buzunar pe Lindbergh cu ochii albastri de margele. Articolul de Paris infrumuseteaza, infloreste latura mercantila a vietii de toate zilele, picura poezie in galantarele etichetate, este Argus hoinarind pe bulevard, este sansoneta banului.

Midineta este articol de Paris. Midi - ceea ce in franceza inseamna ora pranzului - a botezat ceata de fete ce inunda atelierele si bulevardele. Muguri de parizience, midinetele sunt albine si flori. Ele roesc in stupii modei, in atelierele marilor croitori sau ale modistelor si sburda pe bulevarde, in gradinile publice: Luxembourg, Tuilleries sau Bois de Boulogne. De dimineata, dela ora 7 pornesc de acasa si vin la atelier pe strazile cele mai directe. In atelier sunt duse in fata stofelor scumpe, a matasurilor orbitoare, tesaturilor grele de aur, broderiilor fine, paradisurilor, diademelor de strasuri. Degetele trandafirii urzesc feeria galanta a toaletelor (a€¦) Timpul trece greu si monoton. Deodata suna ora douasprezece. Lucratoarea a devenit midineta. Sortul de lucru cu platosa lui de ace sboara, rasul si refrenul la moda izbucnesc din gatlejurile-colivii, parul isi gaseste sburdalnicia, rascolit de degetele experte, gatul se desgoleste pana la marginea picanta a sanului, ciorapii se intind pe picioarele nervoase, soldurile se arcuesc in leganarea lor favorita - reminiscenta de tango - , rosul insangereaza buzele si in cateva secunde invazia trotuarelor e completa.

Prin usile de serviciu ese suvoiul de midinete. Pe trotuare le asteapta fratii, prieteniia€¦, trecatoriia€¦ Toti primesc in fata roua parfumata a primaverei cu fete. Una cate una se agata de bratul ce o asteapta, sau cele care nu sunt asteptate se anina una de alta si pornesc in ghirlande vii pe trotuare. Daca intamplarea te face sa treci pe acolo in acele momente, te simti mangaiat de rasete familiare, invitat de ochi fara siretenie, esti interpelat cu glume si de cele mai multe ori te asociezi acelei frenezii din mers.

Ai crede ca de acum incepe seria petrecerilor tumultuoase si costisitoare. Eroare! Midineta dispretueste automobilul, uraste autobuzul, ridiculizeaza tramvaiul. Adora metro-ul.

Vezi cum statiile subterane de metro din Place de la۪Op̩ra inghit seriile de midinete, care dispar in gaura metro-ului, intocmai ca niste bomboane intra۪o cutie de copil.

Intra€™o clipa gara muta este invadata de stolul voios, vagoanele luate cu asalt. Metro-ul te duce apoi in Place de la Concorde, Place Pigalle, Porte St. Martina€¦

Cand ai esit din regatul subteran, ai intrat in cartierele bulevardelor exterioare, Eden-ul adevaratilor parizieni.

In drum midineta rade, impartaseste oricui gratia si armonia fiintei ei. Ai crede ca o face din cochetarie. O face numai din bucurie de viata, din dorinta duioasa de a-ti svarli o bucurie fugara. Frugalitatea si veselia sunt atributele ei in lupta pentru viata.

Apus de soare"Munca reincepe si dureaza pana in apropierea serii. Atunci midineta ese discret, visatoare. Merge cu pasi repezi spre o tinta bine definita. E seara si acasa e asteptata de parintii batrani. Daca amurgul toarna prea multa poezie, midineta face un mic ocol prin Luxembourg. Acolo, sub platanii incununati de lumina rosie a apusului de soare se plimba cu pasi nesiguri un tanar. E student sau mic functionar. Tanarul ii ese inainte si perechea se topeste in tacere, pe aleea istorica. Muncitoare, cuminte, midineta este un articol de Paris"
N. Kiritescu, Ilustratiunea Romana, iunie 1929


"Desi saraca si cunoscand valoarea banului muncit, midineta isi sacrifica economiile pentru ciorapii de matase. Parizianca in general este mandra de picioarele ei. Midineta le adora, pe drept cuvant. Aceste picioare, care parcurg zilnic kilometri dealungul trotuarelor sau pe malurile Senei, la atelier, acasa, la Bois sau in zile de sarbatoare pana in satele indepartate din marginea Parisului, care se agita cu neastampar pe scari, coridoare si in sali enorme, pastreaza intacte nervozitatea si fragezimea mersului, picanteria formei si seductia cea tulburatoare"
N. Kiritescu, Ilustratiunea Romana, iunie 1929


Marioara VenturaPublicistica:1914-1918 / Tudor Arghezi
Joci intr-o piesaa€¦ Actorul supara pe scriitor si scriitorul ramane de fata in interpret, ca sa-l plangi. Chiar bine jucata, o piesa e mai buna in ceea ce n-a putut sa fie realizat. Scena e un haos, in golul ei cuvantul insusi, fara pret, ia corp. Cuvantul o trece ca o pasare straina. Scene intregi trec astfel calatoare pe langa actori: piesa e una, personajul ei e alta. Un rol este pentru un singur om, ca in afara de teatru. Ca sa fie toate piesele cu putinta, numarul actorilor ar trebui sa fie cat lumea, un catolicism. Marioara Ventura rastoarna aceasta improvizatie de lege, pe care o imputernicim cu viata tocmai ca sa o poata rasturna Ventura. (a€¦) Pe scena e singura Ventura, o bucata delicata de femeie, care eclipseaza pe tatal. Actorul trebuie sa fie in datina lui bastardul multiplu al tuturor indivizilor care au nascut o piesa in cateva acte, plina de odrasle de-ale lor. Cat suntem de acord cu o gramada de oameni prevazuti cu o pana, ca sa aplaudam talentul ciudat de intartochiu si vast al Venturii! Ne pomenim formuland elogii cu o convingere pretentioasa si cazand in meseria triviala de a lauda o persoana vie si in mod public la felicitari, ovatii, buchetea€¦
Scurt sau lungNoutatea zilei este tot coafura, lupta inceputa acum catva timp contra parului scurt. Artistii-coafori si elegantele noastre, care-si dau seama cat de hotaratoare este coafura in frumusetea siluetei femenine, sa€™au impartit in doua tabere: una care alimenteaza cu noi argumente si demonstratii ofensiva contra parului scurt; alta, care se mentine pe pozitie, luptand cu indarjire impotriva parului lung. Lupta este interesanta pentru ca luptatorii sunta€¦ elegante de cea mai pura si mai fina esenta; doamne si domnisoare care dau tonul modei si care se intrec prin tot ceea ce gustul si rafinamentul elegantei poate inova. Dragalasele noastre cititoare vor putea judeca singure daca artistele care disputa aceasta chestiune au sau nu dreptate.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.