Va mai amintiti de Arici Pogonici, Cutezatorii si Luminita? Dar de Haplea sau de Mac si Cocofifi? Sunt revistele si personajele care i-au fascinat pe copii in perioada comunista.

Lumea copiilor de altadata traieste inca in biblioteca lui Dodo Nita, presedintele Asociatiei Benzilor Desenate din Romania. El are cea mai mare colectie de literatura pentru copii din Romania, care cuprinde peste 2.000 de albume si reviste BD.

a€  Jurnalul National: Cum si cand a debutat pasiunea dumneavoastra pentru benzi desenate?
Dodo Nita: Practic de la varsta de 5 ani am invatat sa citesc rasfoind cartile de benzi desenate ale unei verisoare mai mari de la Slatinaa€¦

a€  Mai tineti minte care a fost prima banda desenata pe care ati citit-o?
Nu mai stiu exact care dintre ele, dar era o carte din seria Aventurile lui Mac, desenata de Livia Rusz. Apoi, la scoala, eram abonati obligatoriu la revistele Cutezatorii si Luminita si singurele lucruri pe care le citeam erau benzile desenate de pe ultima pagina. In clasa a V-a am gasit in banca, uitata de vreun coleg mai mare, o revista Pif Gadget. Mi-a placut extraordinar de mult si atunci parintii mei, care lucrau la posta, mi-au promis, ca domnului Goe, ca, daca o sa iau premiul I, o sa ma aboneze la Pif. N-am sa uit niciodata surpriza si bucuria uriasa cand postasul a sunat la usa si mi-a adus prima revista Pif Gadget, numarul 402, avand ca gadget o ocarina. Cred ca am citit la revista vreo cinci-sase ore, cu dictionarul in mana, de-abia incepusem la scoala cursul de limba franceza, si l-am batut la cap mai multa vreme pe profesorul de muzica sa ma invete sa cant la ocarina.
Astfel, toata copilaria mi-a fost ritmata de primirea saptamanala a Pif-ului, iar cand faceam prostii, cea mai mare pedeapsa era confiscarea - temporara, din fericire - a revistei de catre parinti.

a€  Si asa a inceput si colectia dumneavoastra de benzi desenatea€¦
Din nefericire, la sfarsitul anului 1981, revista Pif Gadget nu a mai fost importata, deoarece Ceausescu incepuse sa-si plateasca datoriile si presa straina a fost prima sacrificata. Eram insa deja la liceu si, sub influenta profesorului meu de romana, scriitorul Nicolae Pirvulescu, am inceput sa citesc foarte multa literatura si chiar sa scriu eu insumi cateva schite si nuvele.

a€  Ati abandonat banda desenata?
Din fericire, la facultate am inceput sa frecventez un cenaclu literar, si-acolo, precum si in redactia revistei studentesti Mesaj Comunist, unde colaboram ocazional, am avut sansa sa intalnesc trei talentati creatori de benzi desenate, Viorel Pirligras, Marian Mirescu si Valentin Iordache. Ei publicasera deja lucrari de-ale lor in diverse reviste si almanahuri - Anticipatia, Ramuri - si am fost foarte incantat sa intalnesc desenatori BD in carne si oase. Impreuna am organizat prima expozitie BD din Craiova, cred ca prin 1986, si tot atunci am "editat" - semiclandestin, in sensul ca nu cerusem voie la organele in drept - primul calendar BD-SF din Romania.

a€  Deja va experimentati calitatile de organizator si animator.
Apoi am avut sansa sa frecventez lectoratul francez de la Universitate, asa cum povesteam mai sus, iar acolo lectorita, o frantuzoaica inimoasa, cand a vazut ca eu si prietenii mei epuizaseram toate albumele BD din biblioteca, ne-a facut cunostinta cu o alta frantuzoaica, Colette, si ea mare devoratoare de BD. Colette avea o biblioteca BD mai mare si mai la zi decat lectoratul si la ea am avut acces la numeroase reviste de si despre BD: Circus, A Suivre, PLG, Les Cahiers de la BD.

Festival la Constantaa€  A venit schimbarea de regim din 1989a€¦Mai inainte de asta, in 1988, a aparut la Craiova, editata de Teatrul Liric si redactata de Viorel Pirligras si de ceilalti prieteni numiti mai sus, revista de SF si BD Orion, difuzata la scara nationala, in 150.000 de exemplare. In paginile ei am sustinut rubrica despre BD, "Galaxiile Bidimensionale", unde am publicat mai multe articole despre BD-ul romanesc si din strainatate. Tot aici a fost lansat si un concurs national de benzi desenate, la care au trimis planse cateva zeci de tineri creatori BD, dintre care mai multi aveau sa publice liber dupa 1989. Asa am organizat in noiembrie 1991, la Palatul Copiilor din Bucuresti, prima editie a Salonului Romanesc de BD, care a reunit vreo 30 de desenatori si scenaristi din tara. Invitat de onoare si, in egala masura, consilier al nostru, a fost Pierre Pascal, fost director al festivalelor BD de la Angouleme si Grenoble.

a€  Care este povestea Salonului Romanesc al Benzii Desenate?
Asociatia Bedefililor din Romania organizeaza aceasta manifestare in stransa colaborare cu Alianta Franceza din Romania si cu sprijinul punctual al Ambasadelor Frantei, Wallonie-Bruxelles, Elvetiei si Canadei. La inceput salonul a fost itinerant in marile orase din Romania, Bucuresti, Craiova, Constanta, Brasov, Timisoara si Oradea, dar cele mai bune conditii de organizare fiind intrunite la Constanta, ambitia noastra, a organizatorilor, este in prezent de a transforma Constanta in Angouleme-ul benzii desenate romanesti.
Salonul reprezinta cea mai buna ocazie de intalnire a publicului amator de BD cu artistii consacrati ai domeniului, de lansare a noilor publicatii BD si are un pronuntat caracter francofon, prin participarea la manifestare a celor mai importanti creatori din Franta, Belgia, Quebec, Maroc, Zair, Senegal, dar si Spania, Argentina, Ungaria, Bulgaria si Republica Moldova. Peste 50 de artisti straini invitati la cele 17 editii, alaturi de 40 dintre cei mai cunoscuti artisti BD romani. Specificul salonului nostru, fata de cele peste 200 de manifestari similare din Europa, este punerea in evidenta a legaturilor care exista intre Romania si francofonie prin intermediul benzilor desenate. De altfel, a doua limba oficiala a salonului, de-a lungul celor 17 editii, a fost franceza.

100 de autori romania€  Ati publicat mai multe carti despre BD.
Intr-adevar, inainte de lucrarile mele nimeni nu scrisese un rand despre banda desenata romaneasca. Si era un lucru nemeritat, au publicat BD in tara noastra mari scriitori precum Nicolae Batzaria, Horia Arama, Vladimir Colin, Iuliu Ratiu, caricaturisti celebri, Neagu Radulescu, Marin Iorda, pictori cunoscuti, Valentin Tanase, Albin Stanescu, iar autorii propriu-zisi au creat personaje care au facut farmecul a numeroase generatii de copii: Haplea, Soldatul Neata, Poetul Mazare, Mac si Cocofifi, Dim Dunareanu, Miu-al-Florilor etc. Sunt foarte fericit ca am putut publica in doua editii Dictionarul Benzii desenate din Romania, unde am vorbit despre 100 de autori romani si 100 de autori straini publicati in Romania intre 1893 si 2005. Astfel, publicul bedefil din tara noastra are la indemana un instrument placut si util pentru a afla aproape totul despre autorii lor preferati: Sandu Florea, Puiu Manu, N. Nobilescu, Radu Duldurescu, Burschi, dintre clasici sau Vali Ivan, Alexandru Ciubotariu, Bogdan Petry, Terente Serban, stelele benzii desenate romanesti contemporane.

a€  Sunteti presedintele Asociatiei Bedefililor din Romania. Cum definiti termenul "bedefil", care nu exista in DEX, si cine face parte din asociatie?
Bedefil este un neologism preluat din limba franceza, ca si "columbofil", si inseamna "pasionat de benzi desenate". Din asociatie fac parte creatori si colectionari de benzi desenate din mai multe orase ale tarii - si chiar si din Serbia - si de profesii din cele mai variate: caricaturisti, profesori de franceza, arhitecti, un inginer, un avocat, un ofiter de politie, directorul unui muzeu arheologic din Moldova, chiar si un fost primar al Constantei. Presedinte de onoare al Asociatiei este Sandu Florea, un artist BD stabilit la New York si care lucreaza pentru Editura Marvel, cea mai mare editura de umor din lume. Impreuna cu el decernam anual Trofeele "Sandu Florea" celor mai talentati creatori BD din Romania. De asemenea, am avut sansa sa cunosc bedefili chiar si in cadrul corpului diplomatic din tara noastra. Astfel, anul trecut, la lansarea primelor albume Tintin traduse in romaneste, ambasadorul Frantei, dl Hervé Bolot, exclama "Tonnerre de Bucarest, enfin Tintin en Roumanie!", si mi-a marturisit pasiunea sa de-o viata pentru acest personaj nemuritor. Iar doi diplomati, carora salonul BD din Romania le datoreaza extraordinar de mult, s-au dovedit a fi mari bedefili: Paul Laffont, delegatul general al Aliantei Franceze din Romania intre 1991 si 1997, si Daniel Sotiaux, delegatul Wallonie-Bruxelles la Bucuresti din 2005. Amandoi au contribuit decisiv la buna organizare a salonului BD si, dincolo de colectiile lor, Paul Laffont traduce benzi desenate din italiana in franceza, iar Daniel Sotiaux publica articole despre cea de-a noua arta in reviste din mai multe tari.

a€  Apropo de Tintin, sunteti autorul unui studiu in franceza care incearca sa demonstreze ca Syldavia, o tara inventata de Hergé, creatorul lui Tintin, ar fi inspirata de Romania.
Intr-adevar, am prezentat acest studiu la mai multe saloane BD din Franta si Belgia si peste tot el s-a bucurat de interesul "tintinofililor". De altfel, am fost intervievat chiar de Agentia France Presse cu privire la acest subiect si au aparut articole despre teoria mea in lle Monde, La Libre Belgique, De Standaard etc. Anul acesta - anul centanarului nasterii lui Hergé - am editat o placheta cu titlul "Tintin en Roumanie", unde am reluat toate argumentele in favoarea teoriei mele. Sunt foarte fericit ca, in sfarsit, de anul trecut au inceput sa fie editate in romaneste albumele cu aventurile lui Tintin - exista deja patru in librarii - , iar editorul, un om de afaceri francez stabilit in Romania, André Szakvary, a promis ca le va edita pe toate 23, in ritm de patru-sase pe an.

a€  Dumneavoastra sunteti si un adevarat "ambasador" al benzii desenate din Romania in strainatate.
Incepand cu 1993 am prezentat expozitii despre BD-ul romanesc la numeroase festivaluri si saloane BD din Europa. Practic, in fiecare an am participat la manifestari BD din Franta, Belgia, Italia, Portugalia, Luxemburg, Maroc si Ungaria, de cele mai multe ori impreuna cu artisti BD consacrati precum Valentin Tanase, Radu Marian, Vali Ivan, Marian Mirescu, Viorel Pirligras, Calin Stoicanescu, Adrian Barbu, Mircea Arapu (stabilit la Paris) si Alexandru Ciubotariu. In ultimii doi ani am inceput sa fim invitati si de Centrele Culturale Romanesti, precum cel de la Budapesta in 2006 sau de Ambasada Romaniei la Bruxelles, anul acesta in martie. Speram sa colaboram in continuare cu Ministerul de Externe, deoarece, intr-adevar, banda desenata - ca mijloc de comunicare modern - poate fi un altfel de ambasador al culturii populare romanesti.

a€  Sunteti considerat de cei care va cunosc drept cel mai mare colectionar de BD din Romania. In ce consta colectia dumneavoastra?
Am inceput sa colectionez benzi desenate din 1977. Astazi am peste 2.000 de albume, reviste, ziare si fanzine BD din 34 de tari de pe patru continente. Sunt mandru de colectia mea de aproape 100 de volume de critica si istorie BD in limba franceza. Si mai mandru sunt de cele 150 de albume si carti BD romanesti - imi lipsesc doar cinci piese - editate in Romania incepand cu 1926. Cea mai veche piesa de colectie pe care o am este un numar al revistei Albina din 1914. Mai am vreo 100 de figurine si statuete BD si peste 300 de afise, serigrafii, litografii si ex-libris BD. In fine, colectionez si timbre desenate de autori de BD sau cu personaje BD si pot sa va spun ca in lume sunt din ce in ce mai multe si chiar exista o publicatie franco-belgiana consacrata lor, Philabulle. Imi doresc din toata inima ca aceasta colectie a mea sa stea la baza infiintarii unui centru-me-diateca al benzii desenate din Romania.


Acasa la Livia RuszDe mai multe ori cumparasem de la Budapesta reviste cu BD sau carti ilustrate de Livia Rusz, in amintirea povestilor desenate
de ea in Romania. Cand lucram la editia a II-a a Dictionarului Benzii Desenate din Romania, mi-a venit ideea sa-i scriu pe adresa editurii Alexandra din Pecs, care ii publicase mai multe carti. Dupa cateva saptamani am primit o scrisoare si asa am ajuns acasa la Livia Rusz, o vila cocheta, dintr-un cartier linistit de la marginea Budapestei. Nostalgica, Livia Rusz isi decorase locuinta cu amintiri romanesti. Modesta, doar o masa mare de lucru, incarcata cu ustensilele necesare desenului si picturii si o lupa uriasa, precum si un cadru cu planse originale din Cantaretul vrajitor indicau faptul ca ne aflam in caminul celei mai importante creatoare de benzi desenate din Romania! Livia Rusz s-a stabilit in Ungaria in ianuarie 1987, parasind Clujul natal dupa 57 de ani. A ramas insa cea mai mare desenatoare de BD din Romania.


Carte de vizitaNascut la Bucuresti in 1964, Dodo Nita este un neobosit animator al benzii desenate din Romania. Din 1988 pana astazi a publicat mai multe sute de articole despre BD in paginile a numeroase reviste si ziare din Romania, dar si din Franta, Belgia, Italia, Portugalia, Danemarca, Suedia si Finlanda. Este autorul urmatoarelor carti consacrate celei de-a noua arte: "Istoria Benzii Desenate Romanesti" (ed. SFVA, Craiova, 1992), "Dictionarul Benzii Desenate din Romania" (ed. Aius, Craiova, 1996, editia a doua la ed. MJM, Craiova, 2005), "Europa Benzilor Desenate" (ed. Pol Media, Bucuresti, 2001), "Tintin en Roumanie" (ed. MJM, Craiova, 2003, editia a doua in 2007), "Varsta de aur a benzii desenate romanesti" (ed. MJM, Craiova, 2004), precum si al capitolului despre BD din Romania din "BD GUIDE 2005 - Encyclopedie de la Bande Dessinée Internationale" (ed. Omnibus, Paris, 2004). Despre o parte din aceste lucrari au scris cronici si articole Adrian Marino, Adrian Cioroianu, Ion Manolescu, Paul Cernat, Aurel Carasel, Daniel Nicolescu. De asemenea, a tradus mai multe benzi desenate de Juillard & Cothias, Morris, Turk & De Groot, Louis Cance.
In 1990, impreuna cu mai multi prieteni pasionati de BD si SF, Dodo Nita fondeaza Asociatia Bedefililor din Romania, care, impreuna cu Alianta Franceza din Romania si mai multe ambasade, organizeaza Salonul International al Benzii Desenate din Romania, a carui a 17-a editie s-a derulat in luna mai la Muzeul de Arta din Constanta.
Pentru contributia sa la promovarea francofoniei in Romania, prin
intermediul benzilor desenate,
Dodo Nita a primit in 2001 titlul de Cavaler al Ordinului "Les Palmes Academiques" (Franta), iar in 2006 pe cel de Cavaler al Ordinului "Leopold al II-lea" (Belgia).


Scurta istorie a BD-ului romanesc1893 - In paginele revistei Amicul Copiilor (editata intre 1891-1895 de B.P. Hasdeu) apare prima banda desenata din Romania, Modelul neascultator, desenata de Constantin Jiquidi.1922 - Apare Lumea Copiilor.1924 - Scriitorul si omul politic Nicolae Batzaria (1874-1952) editeaza revista Dimineata Copiilor in paginile careia publica aventurile celui mai celebru personaj BD romanesc, Haplea.1925 - Apare primul numar al revistei Universul Copiilor, cea mai citita si cea mai longeviva revista pentru copii din perioada interbelica.1926 - Apare revista Lumina Copiilor.1938 - Dimineata Copiilor este desfiintata de cenzura regala (fiind editata de ziarul de stanga Dimineata). Apare Curentul pentru copii si tineret.1948 - In iunie se decreteaza nationalizarea industriei romanesti. Universul Copiilor, Ziarul Copiilor, Curentul pentru copii si tineret, Covorul Fermecat sunt desfiintate. Apar reviste editate de stat precum Licurici (care isi schimba numele in Cravata Rosie in 1951) si Luminita.1956 - Este editata revista Arici Pogonici unde, pana in 1980, vor aparea numeroase si deosebite benzi desenate, ce vor marca intregi generatii de copii.1967 - Este un an foarte important deoarece acum debuteaza - in Arici Pogonici - Mac si Cocofifi, desene de Livia Rusz pe scenarii de Lucia Olteanu. In octombrie Cravata Rosie este inlocuita de revista Cutezatorii.1980 - Revista Soimii Patriei inlocuieste Arici Pogonici.1982 - Revista Luceafarul editeza un supliment pentru copii, Luceafarul Copiilor.1985 - In Almanahul Copiilor debuteaza cu BD graficianul Vasile Olac, care adapteaza inbenzi desenate texte ale unor scriitori precum Fanus Neagu, George Balaita, Eugen Barbu etc.1989 - Apare a doua si ultima editie a almanahului Vacanta Cutezatorilor.1990 - Dupa schimbarea de regim din decembrie a€™89 revistele de stat Cutezatorii si Luminita si-au schimbat numele in Universul Copiilor si Bucuria Copiilor.1993 Apare Mini-Azi, supliment BD pentru copii editat de ziarul Azi2003 - Dupa ce publica din 1992 benzi desenate politi-comice in diverse publicatii (Dreptatea, Romania Libera, Capital, TV-Mania), caricaturistul Vali Ivan se stabileste la Jurnalul National, unde demareaza cea mai percutanta serie BD de acest fel din istoria BD romanesti: Gorobetii, o satira acida a regimului Iliescu/Nastase. Serialul va fi urmat de o pagina saptamanala ce continua pana astazi, in care Vali Ivan diseca cu penelul actualitatea politica, mondena si sportiva a tarii.2005 - Egmont Romania editeaza primul album BD realizat de un autor roman: Cinci saptamani in balon, bedeizare dupa Jules Verne de Vali Ivan. 2006 - Din aprilie Jurnalul National incepe sa publice in fiecare duminica peripetiile lui Clanta, scrise si desenate de Vali Ivan.