Spectacolul oferit de PD la inregistrarea motiunii de cenzura se suprapune la filigran cu imaginea lui Emil Boc. Nu aia cu cravata portocalie, fluturindu-i in vint in timp ce face eforturi disperate sa tina pasul cu Basescu. Nu, acum este vorba despre alt Boc. Unul care a fost pozat recent cind cara, saracu’, prin Bucuresti un ditamai ursul de plus, simbol al unei posibile iubiri ascunse. Ridicolul este absolut. Si intr-un caz, si in celalalt. Dar daca pasiunea pentru ursuleti de plus il priveste doar pe Boc, problemele intimpinate de democrati la depunerea motiunii de cenzura sint o problema de interes national. Motiunea de cenzura este actul prin care PD si PLD incearca sa darime Guvernul Tariceanu II. Este concluzia pe care PD vrea s-o traga dupa exercitiul democratic al referendumului pentru demiterea presedintelui Romaniei.

Este, de fapt, solutia propusa de partidul cotat cu peste 50 la suta in sondajele de opinie. PD este formatiunea care se considera astazi indreptatita sa rervendice puterea in Romania. Si care este primul pas oficial pe care il fac democratii in atingerea acestui obiectiv? Il semneaza pe Gheorghe Flutur de doua ori pe lista parlamentarilor care sustin motiunea. Presedintele Camerei, liberalul Bogdan Olteanu, se prinde, iar Emil Boc este obligat sa-si amine conferinta. Modrogan era in acele momente centrul unui intreg univers penibil. Cineva vine cu solutia salvatoare. Ce conteaza ca ea se numeste Nati Meir, parlamentarul peltic cu ceva dosare deschise pe numele sau. A semnat? Traiasca motiunea! Boc iese in fata natiunii si se ambaleaza. Dar se ambaleaza degeaba. Citeva ore mai tirziu, alt parlamentar, liberal de sorginte PRM, anunta ca se retrage de pe lista sustinatorilor.

Din acest moment ridicolul devine o adevarata cursa contracronometru. Democratii alearga sa depuna in Parlament lista de semnaturi inainte sa ajunga scrisoarea prin care parlamentarul razgandac sa-si oficializeze schimbarea deciziei. La Senat, le iese figura. La Camera insa, liberalul Olteanu intra in joc si ii tine pe democrati la usa pina apare scrisorica. Apoi respinge, din nou, inregistrarea motiunii PD-PLD. Circul nu se opreste aici. Democratii spun ca motiunea este inregistrata. Liberalii, spun ca nu. Se invoca regulamente, legi, Constitutia. Se invoca orice, iar circul capata amploare.

Ca s-a inregistrat sau nu, concluzia este alta: PD a demonstrat, inca o data, ca, din punct de vedere al actiunii politice, nu se ridica la nivelul asteptarilor electoratului pe care ar vrea sa-l reprezinte. Democratii nu reusesc sa fie jucatori. Iar, cind o fac, repeta experienta lui Banel Nicolita din partida cu Real Madrid. Emil Boc, isi poate trece in cont aceasta automotiune de cenzura. Ramine de vazut cit timp o sa-l mai tina in teren Basescu.