MLNR a cunoscut, de-a lungul timpului, momente de efervescenta, cum ar fi aparitia "Manuscriptum"-ului, sau acele Rotonde 13 moderate de Serban Cioculescu, inegalabile mai ales pentru ca nu am reusit sa-i gasim marelui critic un inlocuitor. In acest imobil a functionat, la un moment dat, un muzeu romano-rus, care a modificat structura, peretii, decoratiile. Nu mai exista mai nimic din ceea ce citisem ca a fost odata Casa Cretzulescu Vilara, cunoscuta de pe la 1830, si care fusese un palat de lux in vechiul Bucuresti: nici fresce, nici anumite amenajari interioare n-au mai putut fi restaurate. Astazi, Muzeul Literaturii este o institutie-tezaur, pastratoare a averii literaturii noastre - manuscrisele." Dintre manuscrisele eminesciene avem putine. Este o veche durere a muzeului. Nu avem ce face. Pe vremea cand Maiorescu a donat manuscrisele eminesciene Academiei Romane nu exista Muzeul Literaturii", povesteste Alexandru Condeescu, directorul MLNR.
Din nefericire, insa, tot mai putine manuscrise ne trec pragul, pentru ca ele au fost inlocuite de textul pe computer. Evident, in expozitie, ne-am gandit sa expunem numai scriitorii de prim-plan. Acestia vor fi "insotiti" pe de o parte de un sistem de "sertare", astfel incat cine este interesat de o anumita epoca, de anumiti scriitori ai acesteia, sa poata sa-i vada chiar in expozitie prin folosirea acestor mijloace interactive. Rotondele, o adevarata emblema a Muzeului Literaturii Romane, pastreaza ceva din traditia care facea ca, intr-un oras intunecat, ma refer la anii comunismului, sa fie pline cand aveau loc evocari ale marilor scriitori.
S-au intamplat doua lucruri: pe langa disparitia mentorului, a moderatorului cum s-ar spune astazi, care era mult mai mult, un spirit director al manifestarii, Serban Cioculescu, ne-au parasit, din pacate,si foarte multi din cei care i-au cunoscut pe scriitorii interbelici. De cativa ani, a aparut si Editura Muzeul Literaturii Romane, care si-a castigat un binemeritat renume. Aici a aparut acea lucrare unica in felul ei - "Vechi familii boieresti" a lui Leca, existenta in arhiva muzeului, cu adnotari, desene, insemnari, multe polemici, ale lui Mateiu Caragiale. De mult timp, muzeul este protagonist intr-un proces. Exista un mostenitor al familiei Cretzulescu, acesta neavand, se pare, pretentia de a i se da inapoi cladirea, ci doar ca muzeul sa functioneze aici fara sa i se schimbe destinatia. Procesul tine de ani si ani si este si acum in ceata. Asteptam.
Despre autor:
Sursa: Cronica Romana
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
She's Next: femeile adună mai ușor oameni. Cum se aplică asta în antreprenoriat?
Sursa: start-up.ro
-
Cora devine Carrefour: până la începutul lunii mai toate hipermarketurile vor...
Sursa: retail.ro
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Creștere de 40% a portofoliului Ecofinance România
Sursa: futurebanking.ro
-
De ce te lasă Dumnezeu să urli de durere?
Sursa: garbo.ro
-
Sondaj Libris: Când, unde, cât și de ce citesc românii. Ce buget alocă lunar...
Sursa: wall-street.ro
-
Oracolul Îngerilor: Ce mesaj are Îngerul Păzitor pentru 24 aprilie?
Sursa: kudika.ro