Melomanii romani dau banii pe best of-uri, pe muzica romantica si pe albume cu interpreti celebri.

Puccini, Albinoni, Chopin si Paganini sint „clasicii" care se vind cel mai bine in magazinele de muzica din Romania. La categoria interpreti, in top se afla albumele cu soprana Angela Gheorghiu sau cu violonistul Nigel Kennedy. Totodata, interpretarile de calitate sint surclasate de best of-urile cu acorduri sentimentale. Profesionistii din domeniul muzicii clasice discuta pentru Cotidianul gusturile romanilor.

„Cele mai cerute albume de muzica clasica din 2006 au fost best of-urile compozitorilor Paganini, Chopin, Gershwin si Ceaikovski. De asemenea, s-au vindut bine Bach, Vivaldi, cu «Cele patru anotimpuri», si Beethoven. Oricum, compozitorii de muzica clasica si baroca domina vinzarile", rezuma Dan Mirica, Entertainment Division Manager la grupul Altex. La libraria bucuresteana Carturesti, de pe Arthur Verona, 20% dintre albumele vindute sint de muzica clasica, ne spune seful librariei, Adrian Olaru. Cerintele constante sint Mozart, Albinoni si selectiile de chitara clasica. „Muzica secolelor 18-19 este atit de populara pentru ca are urmari asteptate, nu jeneaza si nu surprinde ascultatorul. Daca ne referim la best of-uri, selectiile de aici pot fi ascultate precum muzica pop, de zeci de ori, fara sa te saturi", explica preferintele romanilor criticul muzical Oltea Serban Parau. Compozitorul Dan Dediu are inca o explicatie: „Oamenii nu mai au timp sa asculte un compozitor de la cap la coada si prefera selectiunile din creatia sa. E la fel ca la rezumatele de carti oferite de «Reader’s Digest»".

Albumele cu interpreti celebri au, si ele, cautare pe piata romaneasca de muzica clasica. „Ariile lui Puccini interpretate de Angela Gheorghiu sau interpretarile pianistului Radu Lupu din Schubert si Beethoven au fost in topul vinzarilor de anul trecut", ne spune Ligia Zaharia, director de marketing la Diverta. „Este clar ca Angela Gheorghiu este agentul principal al vinzarilor albumelor sale cu arii, chiar daca e important si impactul emotional al lui Puccini. O alta tendinta este de a resuscita modelul trioului Domingo, Carreras si Pavarotti. Am vazut de curind un album cu zece tenori, o asociere care nu garanteaza si calitatea interpretarii", sustine Dan Dediu. In plus, selectiile cu „arii celebre" au avantajul ca dureaza citeva minute, cit o piesa pop. „Compozitorii de opera au compus lucrari de trei ore, care n-au nimic in comun cu muzica pop, dar anumite fragmente au intrat in constiinta publica, devenind «slagarele» muzicii clasice", completeaza Oltea Serban-Parau.

„Cumparatorul de muzica clasica este absolvent de studii superioare, cu venit mediu spre mare si are peste 35 de ani", aproximeaza Dan Mirica. „Pe linga cei care intreaba de un compozitor anume vin si cunoscatori cu cerinte mai specifice, care vor cutare interpretare din cutare an", observa Adrian Olaru. Totusi, „piata de muzica clasica de la noi nu este matura si experimentata precum cea din Franta sau din Germania", observa Oltea Serban-Parau. Cit despre gusturi, „Verdi, Puccini sau Chopin vor avea tot timpul succes. Nevoia de muzica impregnata de emotie este un simptom al lumii noastre. Patosul romantismului compenseaza raceala tehnologiei avansate", conchide Dan Dediu.

Pop baroc Epoca lui Händel si a lui Vivaldi si industria actuala a culturii populare sint mult mai apropiate decit s-ar putea crede, sustine jurnalistul cultural Friedrich Pohl in ziarul german „Die Welt". „Muzica barocului tirziu trebuie sa fie conceputa ca o veritabila cultura de divertisment. Acest baroc este mai curind pop decit clasic. Nici Händel si nici Vivaldi nu priveau muzica lor ca pe ceva «absolut», nefunctional, ci ca pe un bun de consum", observa Pohl. In vreme ce Bach era marcat de semnificatia religioasa a compozitiilor sale, Vivaldi preda ore de muzica domnisoarelor sale si „avea un simt aparte pentru hituri", exemplifica Pohl.

Cele mai vindute albume de muzica clasica din SUA, la www.cotidianul.ro/select