Asa cum sfinti romani pasesc printre noi nestiuti, asigurand rezistenta si mantuirea neamului prin jertfa si rugaciunile lor, tot asa, fara prea mult zgomot, adevarati eroi lupta, cu smerenie, pentru Romania. Si sunt aprig pedepsiti pentru aceasta. S
Asa cum sfinti romani pasesc printre noi nestiuti, asigurand rezistenta si mantuirea neamului prin jertfa si rugaciunile lor, tot asa, fara prea mult zgomot, adevarati eroi lupta, cu smerenie, pentru Romania. Si sunt aprig pedepsiti pentru aceasta. Statul, fragilizat si aproape putred, ros de infiltrarile continue ale sobolanilor cu papion, arareori isi arata recunostinta pentru ei.
Veteranii Romaniei, de exemplu, care si-au lasat din trup si suflet in transeele Europei, in razboiul cu diavolii rosii si bruni sau luptatorii in rezistenta armata anticomunista - fenomen unic in lagarul comunist - se sting, necunoscuti opiniei publice, cu punga de medicamente goala. "Revolutionarii" de o zi au luat si drepturile lor. Cateva mii de romani, care au spalat cu sangele lor obrazul Romaniei in temnitele comuniste, isi tin semet fruntile sus - cat mai pot, sub anii batranetii -, fara sa ceara ce statul nu vrea sa le dea. In schimb, disidenti comunisti fara o zi de inchisoare sau macar vreun ghiont din partea Securitatii, produse ale aparatului kominternisto-kaghebist de diversiune, ocupa cu latratul lor din mahalaua rosie tot spatiul public romanesc, de la stanga la dreapta inchipuita. Cu Steaua Romaniei intinata scarbavnic pe pieptul lor de fosti si actuali nomenclaturisti.
"Traiasca, traiasca, traiasca si-nfloreasca, Moldova, Ardealul si Tara Romaneasca!", strigau in urma cu 15 ani dintr-o cusca, inconjurati de kalasnikovuri rusesti, Ilie Ilascu, Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa. Era la Tiraspol, dupa un razboi ruso-roman ramas necunoscut lumii, la un asa-zis proces al "Tribunalului Sovietic al Republicii Nistrene". Regimul separatist sprijinit de paramilitarii cazaci, fortele OMON si Armata a 14-a Rusa si condus de ofiteri KGB urmariti de Interpol se consolida printr-o palma grea data de Rusia Romaniei. Timp de 15 ani, nimeni nu a reusit, cu CEDO cu tot, sa-i elibereze pe cei trei romani ramasi inchisi - dupa iesirea lui Ilascu - in cel de-al doilea Kaliningrad al Europei. Vina lor, dragostea de tara, neam si limba, a fost pedepsita sinistru. Calvarul petrecut in temnitele transnistrene nu va putea fi povestit, integral, niciodata. Chinurile fizice, umilintele si presiunile psihice au culminat de multe ori cu simularea unor executii.
In urma cu trei ani, ZIUA pornea o campanie civica destinata informarii forurilor internationale asupra situatiei celor trei romani. Zeci de organizatii neguvernamentale si institutii europene s-au solidarizat, milioane de semnaturi s-au strans, protestul nostru ajungand la cele mai importante instante preocupate de respectarea drepturilor omului in lume. In tara, s-a reusit conferirea cetateniei romane tuturor celor inchisi. Mai ramane ca statul roman sa recunoasca acest drept natural si pentru copiii lui Tudor Petrov Popa, care si-au cunoscut tatal doar de dupa gratii. Astazi mai sunt, iata, cateva zile, si, dupa eliberarea lui Alexandru Lesco, urmeaza sa iasa, "la termen", si Andrei Ivantoc si Tudor Petrov Popa. Coalitiei ZIUA din urma cu trei ani i se alatura azi si organizatiile Pietei Universitatii 1989-1990 care cer ca cei trei eroi ai Romaniei sa fie recompensati pe masura. Cel putin cu Steaua Romaniei!
Daca statul nu o va face, ZIUA oricum ii va intampina, la eliberare, in numele dumneavoastra, cei pentru care ultimii detinuti politic din Europa strigau din cusca lor, fluturand cu un curaj de arhangheli un mic steag romanesc: "Va iubim, popor roman!".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.