Aproximativ 30 de miliarde de euro a pregatit Uniunea Europeana pentru Romania in intervalul 2007-2013. Adica vom avea de cheltuit cam 13 milioane de euro pe zi. Suntem insa pregatiti sa utilizam acesti bani?

Inclestata in batalii pe
Aproximativ 30 de miliarde de euro a pregatit Uniunea Europeana pentru Romania in intervalul 2007-2013. Adica vom avea de cheltuit cam 13 milioane de euro pe zi. Suntem insa pregatiti sa utilizam acesti bani?

Inclestata in batalii pe un musuroi de furnici, clasa politica romaneasca pare sa fi uitat ca am devenit parte a familiei europene. Uniunea Europeana nu a uitat insa si iata ca primele fonduri structurale au venit deja in Romania. Intre 2007 si 2013, Romania va primi aproximativ 30 de miliarde de euro, dintre care peste 11 miliarde de euro pentru agricultura si dezvoltare rurala si peste 17 miliarde pentru fondurile structurale efective. Sunt insa romanii pregatiti sa consume acesti bani? Ruben Mohedano Brethes, unul dintre expertii Comisiei Europene in materie de achizitii publice, contracte si subventii, venit in Romania pentru a sustine o serie de prelegeri privind fondurile structurale in cadrul initiativei CERISS (Centrul European pentru Relatii Internationale si Studii Strategice), a acordat un interviu Jurnalului National pe aceasta tema.

a€  Jurnalul National: Pentru inceput sa clarificam ce inseamna de fapt fondurile structurale si care este scopul lor.
RMB: Fondurile structurale sunt un altfel de program-cadru creat in special pentru le ajuta pe cele mai putin dezvoltate regiuni din Uniunea Europeana. Acopera o sumedenie de domenii si activitati de la infrastructura, protectia mediului, energie pana la cultura, dezvoltarea capitalului uman etc. Incepand cu anul acesta a intrat in vigoare o noua programare vizand fondurile structurale, care se intinde pana in 2013. Conform noului cadru, fondurile sunt acum impartite in trei categorii (coeziune sau convergenta, dezvoltare regionala si cooperare interteritoriala), care inlocuiesc cele trei obiective. Lor le corespund cele trei instrumente: Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul de Coeziune si Fondul Social European. Prin aceste canale vor fi directionate milioane de euro pentru diverse proiecte in fiecare tara.


Cadru simplificat pentru fonduria€  De ce a facut Bruxelles aceasta schimbare?
Pentru simplificarea obiectivelor si a instrumentelor, in primul rand. Inainte de aceste modificari erau intre 12 si 15 instrumente diferite care au fost transformate in cele trei mari categorii. Am incercat sa invatam din experienta trecutului pentru a canaliza banii cat mai eficient.

a€  Romanii sunt ceva mai familiarizati cu fondurile preaderare. Care sunt deosebirile dintre fondurile de preaderare si cele structurale?
In primul rand este vorba despre o evolutie logica a celor doua tipuri de finantare. Fondurile structurale preiau stafeta de la tipurile de finantare care erau valabile pentru Romania inainte de aderare. Diferentele privesc procedurile, structurile si canalele prin care vin fondurile.  a€  Si, concret, cum functioneaza?
In primul rand, prin intermediarii nationali. Cea mai mare parte a fondurilor structurale este delegata autoritatilor nationale, iar acolo sefii de proiecte trimit ofertele in anumite forme si dupa anumite proceduri. Mai este si a doua parte, care este coordonata la nivel central, prin intermediul cererilor de oferte. Spre exemplu, Comisia Europeana publica o cerere de oferta prin care cere sa se trimita ofertele cu defalcari bugetare detaliate, iar apoi urmeaza evaluarea.


Finantare pentru toata lumeaa€  Cine poate aplica pentru cel de-al doilea tip de finantare?
Sunt o multime de potentiali aplicanti. In mare, administratiile pot aplica, IMM-urile, ONG-urile, companiile mari, universitatile. Sunt mai multe tipuri de canale, de aplicatii si este imposibil sa nu gaseasca cineva tipul de finantare potrivita necesitatilor sale. In principiu, orice persoana juridica poate aplica pentru cel putin o schema.


a€  Si pentru mai multe daca doreste?
Da, sigur ca da. Pentru IMM-uri, in functie de ceea ce fac si de care le este proiectul, de ceea ce doresc sa faca cu banii, pot aplica pentru cinci si pana la zece scheme.

a€  Au fost autoritati sau persoane care s-au plans de acele plafoane in cazul fondurilor de preaderare, a faptului ca aceia care voiau sa primeasca o finantare trebuiau sa dispuna de 20%-30% din valoarea proiectului, UE urmand a furniza restul banilor. Aduc vreo schimbare fondurile structurale in acest sens?
Cofinantarea este un principiu general la nivelul Uniunii Europene, pentru ca necesita o implicare a solicitantului de fonduri. Fondurile structurale ridica plafonul  pana la 80%-85% din valoarea proiectului, ceea ce reprezinta destul de mult.

a€  Care este stadiul Romaniei in acest moment?
Suntem la inceputul ciclului in prezent, iar momentul aderarii Romaniei a corespuns si schimbarii cadrului pentru fondurile structurale. Sunt foarte multe lucruri de facut, dar este un moment foarte important, pentru ca Romania va beneficia de noua generatie de fonduri structurale. Cu cat autoritatile, companiile, toti potentialii beneficiari inteleg mai repede cum functioneaza, cu atat Romania se va numara printre principalii beneficiari de fonduri structurale.

a€  Autoritatile romane trebuiau sa infiinteze sau sa selecteze asa-numitele autoritati de management. Exista deja, sunt functionale?
Au fost infiintate si comunicate Comisiei Europene. Pe de o parte, sunt autoritatile de management, iar, pe de alta parte, sunt intermediarii. Au fost selectate, stim cine sunt, dar ei va pot informa mai bine daca sunt sau nu operationale.


Stabilirea prioritatilor, esentialaa€  Puteti sa oferiti cititorilor nostri cateva sfaturi generale privind intocmirea unui proiect bun, ce ar trebui sa faca pentru a fi siguri ca vor ajunge la banii europeni?Ne-ar lua ore intregi de discutii si de pregatire pentru a arata cum trebuie creat un proiect. La nivel general pot spune ca trebuie sa inceapa prin a isi stabili foarte clar prioritatile, apoi sa studieze "Cadrul strategic national" si "Programele operationale - nationale si regionale" intocmit de Romania si transmis la Bruxelles. Iar apoi sa isi evalueze obiectivele in conexiune cu aceste documente, pentru ca proiectul trebuie sa se axeze pe acele documente.

a€  Ar trebui sa apeleze la o companie de consultanta sau pot veni singuri cu un proiect?
Depinde de dimensiunea companiei. Pentru o prima accesare a acestor fonduri, sfatul unui expert este de dorit, pentru ca procedurile sunt destul de complicate, nu este usor de facut rost de toate documentele necesare, nu este usor sa vezi principalele obiective ale unui program, si este chiar mai complicat sa creezi un proiect clar, bine structurat si care sa acopere toate aceste obiective. Deci, daca o companie se gandeste sa apeleze la consultanta, trebuie incurajata, pentru ca proiectul va fi mai clar, mai bine structurat si cu sanse mai mari de a fi admis. Â CVDl Ruben Mohedano Brethes este unul dintre expertii Comisiei Europene in materie de achizitii publice, subventii si contractare. Lucreaza in cadrul Comisiei Europene din 1996, fiind responsabil pe diverse domenii, cum ar fi: studii si cercetare/ coordonator studii calitative si cantitative, comunicare, achizitii publice, subventii si contractare. Intre 1993 si 1996 a fost consilier tehnic la Directia generala de invatamant si de cercetare - Paris (programul ERASMUS-SOCRATES). Intre 1991 si 1993, responsabil cu realizarea de studii de piata, analize politice si sociologice, sondaje de opinie etc. Dl Mohedano Brethes a absolvit Intitutul de Studii Politice din Paris, cu un master in Drept Public si Studii Politice si un master in Comunicare. 


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.