Mai multe intrebari au fost anulate, desi unii candidati dadusera corect raspunsurile scrise la probele teoretice si practice. O parte dintre cei 500 de judecatori-candidati au formulat contestatii, ajunse astazi pe rolul instantei supreme. Potriv
Mai multe intrebari au fost anulate, desi unii candidati dadusera corect raspunsurile scrise la probele teoretice si practice. O parte dintre cei 500 de judecatori-candidati au formulat contestatii, ajunse astazi pe rolul instantei supreme. Potrivit Regulamentului de organizare si desfasurare al concursurilor de promovare a magistratilor, aprobat de CSM prin Hotararea 621/2006, comisiile de elaborare a subiectelor sunt propuse de INM.
Membrii acestor comisii, care isi asuma responsabilitatea redactarii continutului intrebarilor si raspunsurilor din testele-grila, sunt - conform aceluiasi Regulament - "persoane care au fost inscrise in baza de date a INM si au urmat cursurile acestei institutii privind metodele si tehnicile de evaluare". Asta scrie pe hartie. In realitate insa, INM s-a transformat intr-un viespar al incompetentei si coruptiei, sub mandatul directorului Mihail Selegean si al directorului adjunct Lavinia Lefterache. Acesti doi juristi au mostenit si au perfectionat stilul de lucru al fostilor sefi ai INM, Georgeta Nicolae (1998-2001) si Marilena Uliescu (2001-2003), sub mandatele carora s-au inmultit suspiciunile de fraudare a concursurilor de intrare in magistratura, prin mita sau aranjamente. In anul 2001, de exemplu, un avocat a denuntat la Parchetul General ca "la admiterea in INM, la concursul din anul 2000, un loc de auditor a costat 12.000 USD", oferind procurorilor indicii ale unor acte de coruptie judiciara petrecute in interiorul institutului. Anchetatorii lui Joita Tanase s-au grabit insa sa claseze dosarul si denuntul, din lipsa de probe.
Judecatori pacaliti
Cei 481 de candidati-judecatori care au participat la concursul din februarie au aflat, dupa ce s-a incheiat examenul, ca pentru majoritatea disciplinelor de testare (Drept Penal, Drept civil, Dreptul familiei etc.) comisiile INM au rectificat subiecte si baremuri, desi Regulamentul CSM nu permite acest lucru. Mai mult, aceleasi comisii si-au permis sa anuleze intrebari asupra carora candidatii formulasera deja raspunsuri, in timpul alocat concursului, incheiat fara ca vreun oficial al INM sau CSM sa-i anunte pe cei care au participat la examen de probleme aparute in legatura cu subiectele din testele-grila. Astfel, candidatii-judecatori, dupa incheierea concursului, s-au vazut inselati, deoarece s-a dispus rectificarea si anularea unor subiecte in mod abuziv, adica in afara situatilor prevazute de Regulamentul CSM. Consecintele acestor aranjamente murdare au fost imediat simtite de candidatii pusi de INM in situatii discriminatorii, inechitabile. Mai precis, ei au constatat ca "alocarea unor puncte din oficiu, care sa le inlocuiasca pe cele din intrebarile anulate, genereaza avantaje pentru unii si dezavantaje pentru altii". Candidatii care au contestat acest concurs trucat sustin ca "a fost eliminat criteriul selectiei concurentilor pe baza nivelului de pregatire profesionala".
Prin aceasta actiune de masluire, girata de reprezentantii INM, s-a ajuns in situatia aberanta ca "sa nu se mai poata acorda nota zece decat prin atribuirea unor puncte din oficiu - situatie nepermisa si neprevazuta de Regulamentul CSM". Judecatorii-candidati au contestat, la instanta suprema, corectitudinea si legalitatea organizarii si desfasurarii acestui concurs cu subiecte schimbate sau anulate dupa efectuarea testarii. Contestatarii probeaza faptul ca abuzurile comisiilor INM "au avut drept consecinte fraudarea concursului, ai carui candidati au fost indusi in eroare, impunandu-li-se ilegal un alt sistem de notare decat cel publicat si aprobat de autoritatea competenta". Cei aproape 500 de judecatori, astfel pacaliti de INM, atentioneaza instanta suprema si asupra faptului ca prin aceste nerespectari ale Regulamentului CSM "au fost finalizate alte rezultate decat cele bazate pe criteriul strict valoric al candidatilor, situatie ce impune anularea concursului din 4 februarie 2007".
Fraude pe bani publici
Abuzurile Comisiilor de elaborare a subiectelor, reclamate de sutele de candidati-judecatori, sunt vizibile daca se analizeaza dispozitiile art. 13 din Regulamentul CSM, care stabileste atributiile si competentele. Mai exact, art. 13 arata, la punctul 1 (a) ca una din aceste atributii este "elaborarea subiectelor pentru testele grila, (...) care sa fie in concordanta cu tematica si bibliografia aprobate si publicate de CSM si de INM".
Asadar, responsabilitatea pentru continutul stiintific si pentru redactarea intrebarilor si raspunsurilor din testele-grila aprtine, in primul rand, Comisiei INM, mai precis Consiliului Stiintific al acestei institutii, dar si CSM care oficializeaza materia de examen. Ca forul suprem al magistraturii a luat de bun tot ce a propus si redactat INM-ul lui Selegean si Lefterache, aceasta este o alta problema la fel de grava. Fapt ce ar impune - sustin unii candidati ai concursului din 4 februarie 2007 - demiterea urgenta si sanctionarea drastica a tuturor juristilor INM si universitarilor implicati in aceste acte de incompetenta, finantate din bani publici.
Probleme cu raspunsurile
Nici instructiunile de completare a testelor-grila, distribuite in salile de concurs de catre Comisiile INM-CSM fiecarui candidat, nu au fost respectate. Initial au fost oficializate, in sali, baremuri cu un singur raspuns corect la anumite seturi de intrebari, iar dupa formularea contestatiilor s-au admis doua "raspunsuri corecte".
De pomina au ajuns, in randurile magistratilor, intrebarile si raspunsurile oficializate de Comisia de elaborare a subiectelor la capitolul "Practica CEDO - Drept penal" (pentru candidatii de la curtile de apel). S-a stabilit ca un singur raspuns este corect. Sub ploaia contestatiilor, prin care candidatii bine pregatiti au reclamat redactarea eronata a multor intrebari, Comisia de elaborare a subiectelor a fost nevoita sa revina asupra propriei decizii, stabilind fara nici o jena ca unele intrebari au doua variante de raspunsuri corecte. "Astfel, o intrebare de practica CEDO a primit alt tratament decat celelalte 109 intrebari din cele doua probe, cea teoretica si cea practica, fiind apreciata - dupa contestatii - cu doua variante de raspunsuri corecte, contrar regulilor stabilite initial de organizatorii concursului", s-au plans, la CSM si la instanta suprema unii candidati.
Intr-o speta inspirata de cauza "Pantea versus Romania - 2003", spre exemplu, comisia INM a pus in discutie situatia detinutului batut de colegii de celula, care s-a adresat cu o plangere penala organelor competente. Comisia INM de elaborare a subiectelor de la concursul din 4 februarie 2004 a intrebat candidatul: "Cu referire la plangerea detinutului reclamant privind ancheta in cauza, CEDO va aprecia ca obligatia pozitiva de a se efectua din oficiu o ancheta: A- este limitata la situatii cand sunt implicati agenti ai statului; B- subzista in toate cazurile de rele tratamente; C - nu poate fi considerata, in principiu, ca se limiteaza numai la cazurile in care relele tratamente sunt comise de agentii statului". In primul barem afisat, Comisia INM a precizat varianta "c" ca raspuns corect. Dupa valul de contestatii, in care magistratii cu stiinta de carte au sesizat gafa Comisiei INM, aceasta precizeaza ca "si varianta B este corecta". Desi candidatii bine pregatiti au aratat ca doar varianta B este adevaratul raspuns corect, si nu varianta C (consemnata in baremul initial), Comisia INM a impus cele doua variante ca fiind corecte, pentru a-si masca intentia de a-i scoate din barem pe judecatorii competenti, dar neaflati pe lista cu aranjamente. Situatii la fel de aberante s-au petrecut si in cazul altor intrebari.
Subiecte cu dedicatie
La concursul de promovare a judecatorilor din 4 februarie 2004, Comisia Institutului National al Magistraturii a "servit" candidatilor si subiecte cu dedicatie, adica fara a se efectua procedura tragerii la sorti a variantei de concurs.
Foarte multi candidati s-au revoltat impotriva faptului ca acea comisie de organizare nu a pretins comisiilor de elaborare a subiectelor mai multe variante. Conform Regulamentului CSM, trebuia indeplinita procedura tragerii la sorti, in prezenta delegatului candidatilor, a unei variante din subiectele propuse. Dupa tragerea la sorti, care nu a mai avut loc, varianta trebuia multiplicata si distribuita in salile de concurs. Asa scrie pe hartie, adica in regulamentul CSM, incalcat de Comisiile INM. In realitate s-a procedat altfel. Subiectele de concurs au fost aduse in sali fara a fi fost trasa la sorti varianta de concurs. Foarte multi candidati-judecatori au sesizat acest fapt, considerat ca o incalcare flagranta a articolului 19 din regulamentul CSM. Sesizarile si protestul magistratilor nu au fost insa luate in serios, fapt ce a fost consemnat in contestatia ajunsa la instanta suprema.
Aberatii en-gros
O dovada vizibila a modificarii ("rectificarii") de catre Comisia INM a subiectelor si baremurilor, dupa desfasurarea concursului din 4 februarie 2007, sunt - pe langa marturiile si constatarile candidatilor pacaliti - si paginile electronice ale site-ului INM-CSM (capitolul "Rezultate finale, dupa solutionarea contestatiilor - data publicarii: 19 februarie 2007"). Se observa zeci de subiecte modificate abuziv, ilegal, de Comisia INM (de elaborare si redactare a continutului intrebarilor si raspunsurilor din testele grila). Sintagmele "Subiecte rectificate" si "Barem definitiv rectificat", aparute in dreptul testelor de la Drept Civil, Penal, Comercial, Dreptul familiei etc. arata amploarea rebutului profesional savarsit de Comisia INM. De pilda, uluitoare sunt aberatiile cuprinse in baremul de raspuns la intrebarea nr. 32 din grila nr. 4 pentru curti de apel (drept penal), referitor la infractiunile continuate si participatia penala a faptuitorilor. Candidatii-judecatori care stiau carte au sesizat ca baremul de raspuns stabilea, contrar doctrinei, ca "participatia se realizeaza numai cand (faptuitorul - n.r.) participa la toate actele din compunerea infractiunii, neacceptand participatia partiala". In contestatiile lor, candidatii au citat doctrina penala in vigoare, conform careia "participatia la infractiunea continuata poate fi totala (...) si partiala, atunci cand se contribuie la infaptuirea numai a unei parti din inactiunile sau actiunile
componente".
Doua repere ale INM
Acest scandal din INM este simptomatic pentru ceea ce se intampla in institutie. Ne amintim ca, in ianuarie 2005, INM si-a prezentat public, intr-o conferinta de presa speciala, staff-ul Consiliului Stiintific. Atunci au tinut un discurs despre profesionalism si competenta stiintifica, in activitatea INM, prof.univ. Valeriu Stoica si avocatul Marin Voicu. Primul a fost ministru al Justitiei intre 1997-2000, implicat in mai multe scandaluri de-a lungul timpului. Cel de-al doilea a fost presedinte al CA Constanta. Numit de regimul PSD ca judecator la CEDO Strasbourg, in 1996, Voicu a fost implicat in eliberarea Shogun-ului (unul din devalizatorii flotei romanesti, pe numele sau Calin Marinescu) si in excluderea din magistratura, intre 1999-2000, a judecatoarei constantene Aurelia Nasta, care a refuzat sa execute ordinele date instantei in cazul Flota. Iata doua "repere morale si profesionale" ale staff-ului stiintific de la INM.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.