„Rusia si Occidentul au ajuns la un compromis pentru Kosovo", titrau ieri o serie de publicatii internationale. „Compromisul", care include si prezenta unor trupe rusesti in Kosovo, reprezinta, probabil, doar pozitia Moscovei.

Statele Unite si Uniunea Europeana au convins Rusia sa nu isi exercite dreptul de veto pentru a bloca adoptarea Planului Ahtisaari de catre Consiliul de Securitate al ONU, a scris luni publicatia „Jutarnji List", unul dintre principalele cotidiene din Croatia, citind surse apropiate administratiei de la Kremlin.

Planul Ahtisaari, asupra caruia Consiliul de Securitate este asteptat sa ia din zi in zi o decizie finala, propune independenta de facto pentru provincia Kosovo, sub supraveghere internationala. Kosovo ar urma sa fie un stat multietnic, descentralizat, iar comunitatile de sirbi vor putea avea legaturi strinse cu Belgradul. UE va prelua de la ONU rolul de mentinere a ordinii, precum si controlul asupra sistemului juridic. Militarii NATO din trupele KFOR vor ramine in zona atita timp cit este nevoie.

In schimbul renuntarii la veto, occidentalii ar fi acceptat sa faca rusilor o serie de concesii privitor la viitorul statut al provinciei: un moratoriu de doi ani pentru participarea Kosovo la organizatii internationale precum ONU; acceptarea unei prezente militare rusesti in enclavele sirbesti din provincie; in fine, fostele republici sovietice Ucraina si Georgia sa nu fie invitate sa devina membri NATO.

La rindul sau, cotidianul „Washington Post", care scrie despre acest acord in editia sa de marti, arunca o umbra de indoiala asupra informatiilor prezentate de „Jutarnji List". „Washinton Post" citeaza un diplomat de rang inalt implicat in negocierile pentru Kosovo, care ar fi declarat reporterilor sai ca nu a auzit nimic despre o astfel de intelegere. Publicatia americana mai informeaza si ca presedintele american, George W. Bush, si cel rus, Vladimir Putin, au stat luni de vorba la telefon despre problema Kosovo, convorbirea fiind initiata de partea rusa. In urma discutiei, cei doi lideri au cazut de acord sa continue dialogul privitor la Kosovo. Occidentalii si Rusia incearca sa ajunga la o intelegere cu privire la Kosovo pina la summitul G8 (al celor mai industrializate sapte state din lume, plus Rusia) care va avea loc intre 6 si 8 iunie in Germania. Statele Unite si presedintia UE, detinuta in prezent de Berlin, s-au declarat deja in favoarea Planului Ahtisaari. In schimb Serbia, care lupta pentru mentinerea provinciei, a convins Rusia sa ameninte blocarea prin veto in Consiliul de Securitate ONU a planului.

In ciuda informatiilor prezentate de cotidianul croat, e greu de crezut ca cele doua parti vor ajunge la un acord pina la summitul G8. Rusia are in vedere repunerea in discutie a scutului antiracheta pe care americanii intentioneaza sa il construiasca in Europa si este posibil ca Moscova sa foloseasca problema Kosovo pentru a obtine concesii privitoare la scut.

Independenta Kosovo nu poate fi aminata Neadoptarea Planului Ahtisaari, prin folosirea vetoului de catre Rusia, poate duce la izbucnirea unor tensiuni grave in Balcanii de Vest.

Rabdarea kosovarilor, albanezi sau sirbi, care asteapta clarificarea statutului provinciei, e la limita. Dar, in vreme ce sirbii nu au incotro decit sa astepte si sa spere, guvernul albanez de la Pristina poate declara independenta unilateral. SUA au dat deja semnale ca ar recunoaste o astfel de declaratie de independenta. Unele state europene, precum Germania, ar putea face acelasi lucru. Dar consecintele regionale pot fi devastatoare.

E aproape sigur ca, intr-un astfel de scenariu, nordul Kosovo, locuit in majoritate de sirbi, isi va declara la rindul sau independenta, cu sprijin de la Belgrad. Ar izbucni, cu siguranta, tensiuni interetnice. Albanezii, care reprezinta peste 90% din populatia provinciei, au demonstrat in ultima vreme ca se pot mobiliza cu usurinta. Revoltele din martie 2004, cind au dat foc locaselor ortodoxe ale sirbilor, si demonstratia din Pristina din februarie 2007, la care s-au adunat 15.000 de oameni, dovedesc acest lucru. Cele mai fierbinti zone vor fi enclavele sirbesti, precum si orasul nord-vestic Mitrovica, unde sirbii si albanezii traiesc separati de trupele internationale si izolati de riul Ibar. Zona care s-ar desprinde ar fi cea de la nord de Ibar, pina la granita cu Serbia. Viziunea de cosmar nu se opreste aici. In Kosovo se vorbeste despre „efectul domino" pe care astfel de pasi l-ar putea avea asupra intregii regiuni. Albanezii din vestul Macedoniei si-ar putea cere si ei independenta. O „Mare Albanie" nu e neaparat o varianta realista, dar un „mare Kosovo", format din albanezii kosovari si cei macedoneni, e o optiune discutata. Multi dintre guvernantii de la Pristina sint fosti membri UCK, care pastreaza legaturi cu UCK-ul activ in Macedonia in timpul „razboiului civil" din 2001. Paramilitarii albanezi pastreaza inca armament care poate fi folosit la nevoie.

La rindul lor, sirbii din Republika Srpska, parte a statului bosniac, vor dori sa se apropie de Belgrad. Echilibrul fragil dintre sirbii, croatii si musulmanii din Bosnia si Hertegovina este oricum mentinut numai datorita prezentei internationale. In Kosovo se glumeste prea des ca numai un nou razboi balcanic ar putea clarifica situatia in regiune. Citeva declaratii de independenta, urmate de violente locale si de interventia trupelor internationale, ar duce la formarea mai multor state mici, omogene din punct de vedere etnic. La polul opus fata de ce a fost Iugoslavia lui Tito, simbolizata de capitala bosniaca Sarajevo, in care oamenii nu doreau sa se identifice altfel decit „iugoslav". Departe si de visul european al supranationalismului, desi in mijlocul Europei.

Un conflict vechi * Albanezii se declara descendentii ilirilor, trib tracic, ceea ce inseamna ca s-ar fi aflat in Kosovo cu mult inainte de venirea slavilor (sec. VI-VII)

* In schimb, sirbii considera Kosovo „Pamintul lor Sfint". Bisericile ortodoxe din provincie si localitatea Kosovopolje (unde a avut loc batalia din 1389, prin care sirbii au oprit inaintarea otomanilor spre Vest) reprezinta simboluri sacre pentru ideologia lor nationala

* In sec. XVII-XVIII are loc separarea geografica a sirbilor si albanezilor, multi sirbi retragindu-se inspre partea sudica a Cimpiei Panonice, iar albanezii raminind majoritari in Kosovo. Dupa ce otomanii sint invinsi la portile Vienei (1683), ei se retrag inspre est, dar ramin prezenti in Kosovo. Multi albanezi se convertesc la islam, atrasi de beneficiile economice oferite de imperiu.

* 1912: provincia Kosovo e inclusa in Serbia, in urma infringerii otomanilor de catre statele balcanice.

* 1941: Iugoslavia e invinsa de catre Axa in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, iar teritoriile albaneze din Balcani sint unificate sub italieni.

* 1944: Se formeaza Iugoslavia lui Tito, stat federal, in care Kosovo primeste statutul de provincie autonoma.

* 1987: Slobodan Milosevici (foto) preia puterea in Serbia, promovind o ideologie nationalista conform careia sirbii au prea putina putere in federatie, printre altele din cauza beneficiilor exagerate acordate albanezilor.

* 1989: Serbia preia controlul asupra Kosovo, punind capat autonomiei provinciei. Milosevici isi pune in aplicare planul de epurare etnica a albanezilor din provincie. Ca raspuns la eliminarea lor din institutiile de stat din Kosovo, albanezii isi creeaza un stat paralel. Ei adopta ideologia rezistentei nonviolente promovate de Ibrahim Rugova.

* La mijlocul anilor ’90, actiunile paramilitarilor sirbi impotriva albanezilor se intensifica. Occidentul nu acorda atentie crizei. Unii albanezi incep sa prefere o strategie mai radicala de rezistenta, iar in 1996 se inregistreaza primele actiuni ale gruparii paramilitare albaneze UCK (Armata de Eliberare a Kosovo).

* 6 februarie 1999: Negocierile de la Rambouillet, mediate de comunitatea internationala (in principal de americani), produc un acord de pace care nu a fost niciodata acceptat de Milosevici.

* 24 martie 1999: Incep bombardamentele NATO impotriva Serbiei. In mai 1999, Tribunalul International pentru Fosta Iugoslavie de la Haga il acuza pe Milosevici de crime impotriva umanitatii si crime de razboi.

Citeste in continuare: Kosovo, intre independenta si un nou razboi balcanic

Un nou stat majoritar albanez pe teritoriile sfinte ale sirbilor? Sau perpetuarea unei situatii explozive pe termen nelimitat, prin pastrarea integritatii Serbiei? Cine va ceda: Rusia sau Occidentul?