Trei dintre ecranizarile dupa romanele lui E.M. Forster au luat crema premiilor pentru cinematografie: Oscar, BAFTA si Globul de Aur.

Calitatile scriiturii lui Forster si insolitul temelor au atras nu numai cititori si elogiul criticilor, ci si cineasti dornici sa-i ecranizeze romanele. James Ivory este unul dintre acesti regizori. El a gasit in textele lui Forster potential pentru trei lungmetraje: „A Room with a View" („Camera cu vedere" - 1986), „Maurice" (1987) si „Howard Ends" (1992), toate trei distinse cu premii importante.

In 1986, „A Room with a View" a luat trei Oscaruri, Premiul BAFTA pentru Cel mai bun film si Globul de Aur pentru Cea mai buna actrita in rol secundar, Maggie Smith (Charlotte Bartlett). Un an mai tirziu, controversatul „Maurice" culegea cele mai importante premii la Festivalul de film de la Venetia: atit Hugh Grant (Clive Durham), cit si James Wilby (Maurice Hall) au primit distinctia pentru cel mai bun actor, Ivory a fost desemnat cel mai bun regizor, iar Richard Robins a luat trofeul pentru Cea mai buna muzica de film.

In 1992, „Howard Ends" insemna triumful Emmei Thompson, cistigatoare a unui Oscar si a unui Glob de Aur pentru Cea mai buna actrita in rol principal. In acelasi an, Academia Britanica de Film recompensa pelicula cu premiul pentru Cel mai bun film, iar pe Emma Thompson, cu cel pentru Cea mai buna actrita. „Calatorie in India", ecranizat in 1984, in varianta regizorului David Lean, a cistigat Globul de Aur pentru Cel mai bun film strain si doua Oscaruri (Peggy Ashroft, cea mai buna actrita intr-un rol secundar, si premiul pentru coloana sonora).

Intr-unul dintre percutantele ei eseuri, Virginia Woolf, prietena de suflet a scriitorului, l-a portretizat cu o concizie greu de egalat: „Are multe dintre instinctele si atitudinile artistului pur (pentru a adopta vechea distinctie) - un stil desavirsit al prozei, un simt acut pentru comedie, forta de a crea personaje care traiesc intr-o atmosfera proprie din citeva trasaturi; dar, in acelasi timp, e extrem de constient de mesaj. Dincolo de curcubeul intelepciunii si al inteligentei, exista o viziune de care e convins ca o vom sesiza. Numai ca viziunea e una aparte, iar mesajul e evanescent. Nu e interesat de institutii. Nu are nimic din curiozitatea pentru social care impregneaza opera domnului Wells. Legea divortului si legea defavorizatilor social intra prea putin in atentia lui. Interesul lui e directionat catre viata privata; mesajul lui e adresat sufletului".

Citeste mai mult: