Referendumul din 19 mai a scos la iveala o situatie paradoxala legata de numarul cetatenilor inscrisi pe listele electorale. BEC are doua variante: 18.212.970, respectiv 18.301.309 de cetateni, iar Ministerul de Interne una: 18.212.980. Autoritatea Electorala Permanenta nu are nici macar atat. Motivul? Nu lucreaza cu cifre.

 
Inaintea referendumului din 19 mai, Ministerul Internelor si Reformei Administrative (MIRA) dadea publicitatii numarul alegatorilor inscrisi pe listele electorale: 18.212.980.
Potrivit paginii de internet a Institutului National de Statistica (TEMPO-Online), la 1 iulie 2006 (cele mai recente date publice), populatia in varsta de 18 ani si peste era de 17.314.896 persoane - cu aproape un milion mai putin. Acest lucru este semnalat de sociologul Mircea Kivu, care, potrivit HotNews, se intreba de unde au aparut 900.000 de votanti in plus. El aprecia ca este imposibil ca populatia Romaniei sa creasca cu un milion in mai putin de un an, pentru ca datele oficiale publicate de acelasi institut au inregistrat luna de luna mai multe decese decat nasteri, iar despre fluxuri masive de imigranti nu avea stiinta. Nu putea fi vorba nici despre cetatenii romani din strainatate, aprecia Kivu, avand in vedere ca la alegerile din 2004 pe listele permanente din ambasade si consulate au fost inscrisi, in total, doar 5.132 de alegatori si nici despre de cei care muncesc temporar in UE pentru ca sunt deja inscrisi pe lista de votanti de acasa, din localitatea in care isi au domiciliul.
 

Surprizele nu se opresc insa aici. La 21 mai seara, la prezentarea rezultatelor finale ale referendumului, presedintele BEC, Gheorghe Dumitru, anunta ca prezenta la vot a fost de 44,45%, adica 8.135.272 din totalul celor 18.301.309 persoane inscrise in listele electorale. Apare deci o noua cifra privind numarul cetatenilor inscrisi pe listele electorale: 18.301.309, cu 87.329 mai mult decat cifra anuntata de MIRA. Si asta nu e tot. Inaintea referendumului, BEC a facut public pe site-ul sau, la capitolul "informatii utile" numarul cetatenilor inscrisi pe liste: 18.212.970. Cu zece mai putin decat anuntase MIRA. Care este de fapt numarul cetatenilor inscrisi pe listele electorale?

 

ATI AUZIT DE AEP? O institutie a statului special infiintata pentru "a asigura la nivel national aplicarea unitara, in intervalul dintre doua perioade electorale, a dispozitiilor legale privind organizarea si desfasurarea alegerilor sau a altor consultari cu caracter national sau local" este Autoritatea Electorala Permanenta (AEP). Ce atributii are AEP, printre altele? Citam chiar de pe site-ul oficial al institutiei in cauza: "monitorizeaza si controleaza modul de intocmire si actualizare a listelor electorale permanente si de pastrare a registrelor cuprinzand listele electorale permanente, precum si modul de efectuare a comunicarilor prevazute de lege si de operare a acestora, la timp, in listele electorale; urmareste modul de intocmire si eliberare a cartilor de alegator, in concordanta cu listele electorale permanente; urmareste si controleaza modul de asigurare a concordantei dintre continutul listelor electorale permanente existente la primarii si exemplarul aflat la judecatorii". Jachie Florea de la Serviciul de Comunicare al AEP ne-a spus insa ca Autoritatea si-a indeplinit atributiile legale prevazute de lege in cazul referendumului din 19 mai. L-am intrebat si daca AEP are o cifra oficiala a numarului cetatenilor inscrisi pe listele electorale. "Nu numarul de pe liste este important. Noi nu lucram cu cifre. Noi verificam daca s-au operat comunicarile facute de judecatorii in cazul interzicerii drepturilor electorale ale unor cetateni si de primarii in cazul deceselor. Nu avem asemenea date. Daca avem nevoie apelam la Centrul national de administrare a bazelor de date. Ministerul Internelor are cifrele", ne-a declarat Florea.

 
Cu alte cuvinte, "buba" ar fi la Ministerul Internelor, baza acestuia de date fiind singura pe care si Biroul Electoral Central e abilitat sa o foloseasca. Surse autorizate spun ca diferenta dintre numarul persoanelor inscrise pe listele electorale date de cele doua institutii ar fi aparut din cauza datei de referinta stabilite de MIRA pentru centralizarea numarului de persoane inscrise pe listele electorale. Daca aceasta data a fost stabilita cu o saptamana inainte de referendum, atunci persoanele care au implinit 18 ani si au obtinut drept de vot in acest interval lipsesc din baza de date si sunt trecute in caz ca voteaza pe listele suplimentare. Aceeasi baza de date a MIRA este folosita si de institutele de sondare a opiniei publice care oficial nu pot "cumpara" informatii legate de persoanele cu drept de vot decat de la acest minister. Or, in acest caz apar erorile in masurarea prezentei la vot, optiuni etc.

 
Marius Tache, purtatorul de cuvant al MIRA, ne-a declarat ca "ministerul a comunicat numarul alegatorilor inscrisi pe listele permanente. In schimb, cifra absoluta inseamna numarul persoanelor de  pe lista permanenta la care se adauga cei care au votat pe listele speciale. Conform legii, pe aceste liste pot vota doar cei care sunt domiciliati in zonele arondate sectiilor respective, dar care nu se regasesc pe listele permanente". Intrebat daca ministerul detine o cifra exacta a celor care au votat pe liste suplimentare, Marius Tache a spus ca nu, BEC putand sa ne ofere o asemenea informatie. Presedintele BEC nu a putut fi contactat, iar site-ul oficial al institutiei nu ofera date in acest sens. Dupa cum nu ofera informatii nici daca inaintea validarii referendumului, BEC a verificat prin sondaj votantii de pe listele suplimentare. Potrivit unei decizii a Biroului, cei care nu s-au aflat in localitatea de domiciliu in ziua referendumului puteau vota pe liste suplimentare dupa ce au declarat pe propria raspundere ca nu si-au mai exercitat acest drept. Votul multiplu se pedepseste conform legii cu inchisoare de la sase luni la cinci ani.

 

DECIZIE CU CANTEC. De altfel, BEC s-a dovedit destul de secretos si in ziua referendumului in ceea ce priveste prezenta la vot. O decizie a BEC luata la 11 mai stabilea patru ore de prezentare a prezentei la vot: 11:30, 13:30, 15:30 si 18:30. De asemenea, hotararea stabilea ca ora 18:00 sa fie ora pana la care cele 2.700 sectii de votare cuprinse in esantion sa transmita informatii la birourile electorale de circumscriptie. Cum s-a hotarat ca la ora 20:00 presedintii sectiilor de votare incluse in esantion sa mearga sa centralizeze datele votarii, nu a mai avut cine sa ofere informatii privind prezenta la vot la ora 20:00, ora inchiderii urnelor. In ziua referendumului, ultimele date referitoare la prezenta la urne se raportau la ora 17:00 - 28,95%. Rezultatele finale asupra prezentei la vot au fost date abia la 21 mai, seara.

 

 

 

Plangere penala impotriva AEPPRM a depus o plangere penala impotriva persoanelor din cadrul Autoritatii Electorale Permanente care ar fi trebuit sa organizeze licitatie pentru soft-ul folosit de BEC, acuzandu-le de abuz in serviciu intrucat nu au organizat licitatie. Plangerea penala vizeaza si persoane din cadrul Institutului National de Statistica, care a folosit programul de calculator in afara dispozitiilor legale.

 
CE PREVEDE LEGEA. In textul plangerii penale, se precizeaza ca, potrivit Legii 373/2004, era necesara selectionarea, prin licitatie, a programelor de calculator care urmau a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votarii. "Conform dispozitiilor tranzitorii ale Legii 3/2000, dar si celor ale Hotararii nr. 13 a Biroului Electoral Central din 9 mai 2007, pentru desfasurarea alegerilor sunt aplicabile si dispozitiile Legii 373/2004, care in art. 29, litera r), prevede in mod expres: «r) organizeaza licitatii in vederea selectionarii programelor de calculator care urmeaza a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votarii»", se arata in plangere.

 
OBLIGATIE. PRM precizeaza ca Autoritatea Electorala Permanenta era obligata sa procedeze la organizarea unei licitatii pentru selectionarea programelor de calculator ce vor fi utilizate pentru centralizarea rezultatelor, cu atat mai mult cu cat legea prevede in mod explicit ca selectionarea programelor de calculator se face numai prin licitatie, orice forma de incredintare directa fiind exclusa. "Din informatiile pe care le detinem, Autoritatea Electorala Permanenta nu a respectat aceasta cerinta, soft-ul fiind preluat fara nici un fel de licitatie de la firma Net Consulting, cu privire la care au existat si la alegerile din 28 noiembrie 2004 reclamatii penale, nesolutionate pana in prezent. Rezulta ca persoanele abilitate nu si-au respectat obligatiile de serviciu, cauzand o grava tulburare bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145, incadrandu-se, asadar, in urmarea imediata a infractiunii de mai sus.

 
CERERE. "Avand in vreme implicatiile pe care le are utilizarea unui program de calculator care nu a fost selectionat conform procedurilor in vigoare, apreciem ca se impun luarea unor masuri urgente pentru a se preintampina centralizarea in mod ilegal a rezultatului referendumului, precum si cercetarea si pedepsirea celor care se fac vinovati de incalcarea obligatiilor legale", se mai arata in plangerea semnata de C.V. Tudor.

 

 

Listele suplimentare, preluate in saciBEC a transmis de lunea trecuta Autoritatii Electorale Permanente conduse de Octavian Opris listele suplimentare de vot. Potrivit lui Jachie Florea de la Serviciul de Comunicare al AEP, listele au fost transmise fizic, in saci, in baza unui proces-verbal incheiat cu BEC. Ca atare, centralizarea datelor cuprinse in aceste liste va dura foarte mult, termenul legal fiind de 60 de zile. Jachie Florea nu a putut estima cat va dura aceasta operatiune si cand va fi dat publicitatii numarul celor care au votat pe listele suplimentare, dar a dat asigurari ca AEP va incerca sa respecte termenul legal. Cat priveste verificarea celor care au votat pe aceste liste, Florea spune ca nu e nevoie de efectuarea unui sondaj pentru ca AEP detine un soft care semnaleaza atunci cand apar persoane care au votat de mai multe ori.

 

 

Buget de 138,11 milioane RONPentru a-si indeplini atributiile legale, Autoritatea Electorala Permanenta, condusa de Octavian Opris, a primit de la bugetul de stat in acest an 138,11 milioane RON (13,81 miliarde de lei vechi). Din aceasta suma sunt alocate pentru cheltuieli salariale - 37,6 milioane RON, din care pentru salarii de baza - 23,05 milioane, pentru salarii de merit - 440.000, 1,34 de milioane RON pentru indemnizatii de conducere, 2,28 de milioane RON pentru sporuri de vechime, 4,29 milioane RON pentru alte sporuri, 890.000 RON pentru ore suplimentare, 3,1 milioane RON pentru fondul de premii, 1,83 de milioane RON pentru prima de vacanta, 380.000 RON pentru indemnizatii de delegare. Angajatii AEP beneficiaza, de asemenea, de un milion RON pentru deplasari interne, detasari, transferari, de 1,75 milioane RON pentru deplasari in strainatate, de 300.000 RON pentru pregatire profesionala, ei mai primind bani si pentru a-si plati chiriile - 3,3 milioane RON, pentru prime de asigurare non-viata - 400.000 RON si pentru protocol si reprezentare - 50.000 RON. Celor care lucreaza la aceasta institutie le-au fost alocati bani de la stat pentru masini, echipamente si mijloace de transport - 3,8 milioane RON, mobilier, aparatura birotica si alte active corporale - 1 milion RON. Autoritatea Nationala Permanenta are un numar maxim de 108 posturi, din care trei sunt persoane care ocupa functii de demnitate publica. Pentru aceste trei persoane sunt alocate ca fond de salarii anual 1,9 milioane de lei noi (19 miliarde de lei vechi). (Dana Piciu)