Viitorul distractiei arata bine. Mai ales de cind poti participa la revolutii fara sa cablezi multe aparate. Si fara sa parasesti camera.

De cite ori ti-ai surprins bunicii pierzindu-si toata noaptea pentru ca s-au jucat jocuri ? Cite personaje de desene animate ai vazut ca se inghea'ta pentru ca nu mai pot astepta lansarea unei console de jocuri ? Cind ti-ai chemat acasa toti prietenii doar ca sa va jucati ? Si, mai ales, de cind participi la campanii de marketing si promovezi produse fara sa fii platit ? Ce poti face cu adevarat cu un Wii ? Iata doar citeva intrebari care, la mai mult de 6 luni de la lansarea oficiala a "aparatului-cu-cel-mai-tembel-si-obsedant-nume", ramin in picioare.

Rar un obiect destinat distractiei de casa suscita un astfel de interes din partea comunitatii internationale incit chiar si la sfirsitul lui martie retailisti mari de electronice din Marea Britanie sa nu poata suplini cererea. Asta dupa ce in primele luni dupa lansare sa ai un Wii era titlu de glorie pentru majoritatea gamerilor, consola fiind de negasit pe rafturile din magazinele americane, japoneze sau europene.

Ne-am obisnuit sa reciclam electronicele fara sa ne mai minunam prea tare de functiile lor noi si consumerismul nu ne-a dat timp nici macar sa ducem la muzeu walkman-ul, ci ne-a transformat imediat in fani ai ipod-ului. Cu toate astea, un dublu episod South Park din toamna anului trecut ni-l arata pe Cartman inghetindu-se pentru ca nu mai avea rabdare sa astepte pina la lansarea. Evident, Cartman este reactivat la viata, accidental, multe sute de ani mai tirziu, cind Wii-ul e doar un exponat de muzeu.

Iesind din fictiunea care poate fi interpretata si ca subtila campanie de marketing contextual, in care produsele sunt integrate in entertainment si sarbatorite inainte sa apara, Wii-ul excita imaginatia oricui, fie ca e jucator sau nu.

Consola celor de la Nintendo nu face doar un salt tehnologic, ci ne obliga sa reconsideram felul in care ne jucam si comunicam cu masina . Printre grei cum ar fi Xbox (Microsoft) sau PlayStation (Sony) Wii-ul se diferentiaza imediat: are un nume sonor, usor de retinut si cu sanse foarte mari sa devina substantiv comun, tendinta a brandurilor tehno populare gen ipod. Iar vinzarile, estimate global la 7.000.000 de unitati (mai 2007) au schimbat si raportarea Nintendo fata de Sony, PS3-ul neavind decit 3.000.000 de console cumparate pina in momentul de fata. Cifrele scazute (deficit de 2 miliarde $) au dus, de altfel, si la retragerea din joc a parintelui PlayStation, Ken Kutaragi. Ca sa ne dam seama de fenomen nu putem evita cifrele si statisticile, chiar daca nu pretul de aproape trei ori mai scazut al Wii-ului fata de PS3 a fost motivul pentru care gamerii au ales consola alba si nu pe cea neagra.

Nu e prima oara cind vizionarii de la Nintendo rescriu regulile jocurilor, primele console de joc (portabile) care au atins statutul de produs de masa fiind GameBoy-urile (1989). De data asta, insa, japonezii s-au intrecut cu inovatia, schimbind nu doar fata si statisticile unei industrii estimate anual la peste 7 miliarde $, ci si regulile jocului.

Elementul social al distractiei bazate pe Wii e mult mai accentuat decit la celelalte console prin inventarea unui nou sport : privitul la ceilalti. Pe asta s-a bazat, de altfel, si campania de promovare. Serii de filmulete cu oameni miscindu-se "ca in joc" in fata plasmelor au impinzit blogurile si youtube-ul, toate subliniind un singur lucru: trebuie sa te joci ca sa intelegi. Imediat ce consola a inceput sa fie disponibila toata lumea s-a filmat jucindu-se si a pus filmuletele pe net, participind fara sa-si dea seama la o imensa campanie de marketing viral.

Integrindu-se perfect intr-o mitologie 2.0 (urbana si digitala), Wii-ul a ajuns in cele mai ciudate contexte sociale. A fost distrus imediat dupa cumparare, ca protest impotriva raritatii consolei pe piata, a facut o tinara japoneza sa se comporte haotic jucind box, a incaput pe mina unui pusti care nu implinise 2 ani dar juca tenis si a ajutat la socializare targetul 70+. Ajungind sa fie folosit, in camera cu televizor, in camine de batrini. Sau ca inspiratie pentru un manual de workout care-ti arata cum sa pierzi calorii cu suita Wii Sports.

Cind vezi isteria nascuta de ceea ce ar fi trebuit sa fie doar o consola din cea de-a saptea generatie, destinata traditional doar jucatorilor, te intrebi daca, nu cumva, faci si tu parte din target. Toata lumea face. Daca in prima etapa Nintendo a preferat sa uimeasca viral prin tipul de controller si interesul social fara precedent generat de consola ei tind sa ne familiarizeze cu alt concept: distractia de canapea se va centraliza, in scurt timp, in jurul unui singur obiect. Iar Wii-ul are toate sansele (fiind destul de iconic si capabil ca hardware) sa devina device-ul central prin care avem acces la mass-mediile de informatie, din sufragerie. Revenind la jocuri: daca te intrebi cu ce-si ocupa gamerii timpul liber raspunsul e simplu. Toti sunt fascinati de Wii si i-au extins capacitatile inainte ca Nintendo sa vrea sa faca asta oficial.

In primul rind, l-au hack-uit. Cip-uri ca Wiinja, Wiikey sau Wiivision sunt disponibile in toata lumea, doar trei puncte de sudura (neoficiale si chiar ilegale in anumite tari) pe placa de circuite a Wii-ului permitind nu doar sa joci orice joc (spart) scos vreodata de Nintendo, dar sa si vezi dvd-uri sau sa rulezi programe scrise special pentru Wii. Nu doar consola a fost, insa, sparta.

Nivelul cu care Wii-ul penetreaza constiinta populara, transformind radical modul in care interactionam cu jocurile video si cu reteaua noastra sociala este fara precedent in cazul unui obiect de consum. Rar sunt atit de repede si de radical modificate functiile unei console care chiar in configuratia de baza, disponibila in magazin, aduce schimbari majore in felul in care ne jucam.

Wiistoria abia a inceput si Nintendo a promis ca va alimenta constant piata cu jocuri si canale de continut noi. Fiecare exploatind diferit capacitatile aparatului si invitind posesorii sa-i faca din ce in ce mai multa reclama gratis. Punindu-i sa arate fie de ce performante sunt capabili la tenis (primul WiiOpen a avut deja loc in Bucuresti http://bucharestwiiopen.ro/) fie cum isi controleaza robotii cu Wiimote-ul (http://www.youtube.com/watch?v=rq8zsKwZKiI).

Viitorul distractiei arata bine. Mai ales de cind poti participa la revolutii fara sa cablezi multe aparate. Si fara sa te dai jos de pe canapea.

Gameri cu febra musculara Interactiunea cu persona virtuala care te reprezinta in conventia unui joc video nu ti-a cerut, pina acum, miscari analogice ci doar rabdare si rapiditate in a apasa un set de butoane cu functii prestabilite. Destul de plictisitor si nu tocmai intuitiv. Controller-ul Wii (Wiimote) iti cere doar sa-l misti natural, pozitionarea acestuia fata de consola facindu-se cu precizie 3D, in timp ce accelerometrul stie precis si viteza actiunilor tale. Orice gest in fata ecranului influenteaza actiunea personajelor cu care te identifici in virtual. Fie ca e vorba de Wii Sports, Zelda, Need For Speed sau Red Steel, traducerea miscarilor tale in joc e indeajuns de fidela ca sa te alegi cu o febra musculara si sa vrei sa-i vezi si pe altii jucind.

Wii Paradisul hackerilor Cip-uri ca Wiinja, Wiikey sau Wiivision sunt disponibile in toata lumea. Doar trei puncte de sudura (neoficiale si chiar ilegale in anumite tari) pe placa de circuite a Wii-ului permit nu doar sa joci orice joc (spart) scos vreodata de Nintendo, dar sa si vezi dvd-uri sau sa rulezi programe scrise special pentru Wii. Nu doar consola a fost, insa, sparta. Wiimote-ul a capatat extrem de multe functii, toate fiind bazate pe aplicatii open-source . PC-urile au interpretat controller-ul ca pe un HID (Human Interface Device) si au invatat sa se foloseasca de toate capacitatile accelerometrului si ale pozitionarii miscarii in trei dimensiuni, asta revolutionind lucrul in programe ca Photoshop sau 3DMAX pentru ca permit o apropiere de virtual mult mai naturala. Altii au preferat sa-si controleze casele inteligente cu ajutorul Wiimote-ului (pot regla temperatura, activa securitatea casei, controla intensitatea luminii etc.), sa mixeze live doar miscind controller-ul sau sa-si transforme consola in sursa principala de media din casa. Programe ca Wii Media Center X iti permit sa accesezi orice fel de continut multimedia, de la poze personale pina la filme sau muzica.

Pentru a urmari clipuri cu situatii ciudate create de Wii, accesati www.cotidianulro/select