Ierusalim Centru religios mondial Fara a avea o clima "prietenoasa" sau resurse naturale, teritoriul Israelului de astazi a fost mereu un pamant de disputa, fie din considerente religioase, fie "geostrategice". Situat i
Ierusalim Centru religios mondial Fara a avea o clima "prietenoasa" sau resurse naturale, teritoriul Israelului de astazi a fost mereu un pamant de disputa, fie din considerente religioase, fie "geostrategice". Situat in Orientul Mijlociu, intre Marea Mediterana si raul Iordan, pamantul israelian a fost leaganul civilizatiilor timpurii ale lumii. In antichitate, acest teritoriu era o "zona-tampon" intre egipteni si mesopotamieni, fiind taiat de drumuri comerciale care i-au facilitat dezvoltarea. In jurul anului 1000 i.Hr., sub regii Saul, David si Solomon s-a format Regatul Unit al evreilor. Acesta a fost de scurta durata, impartindu-se in jurul anului 930 i.Hr. in Regatul lui Israel (situat in nord) si Regatul lui Iuda (situat in sud). La jumatatea mileniului I precrestin, cele doua regate au fost cucerite de asirieni si de babilonieni. In anul 332 i.Hr., Alexandru cel Mare a alipit la Grecia teritoriul caruia i se spunea Palestina (dupa numele dat de populatia filisteana regiunii). Administratia grecilor a fost inlocuita in anul 63 i.Hr. cu cea romana, care a tinut pana in anul 324 al epocii crestine. NASTEREA LUI HRISTOS. In aceasta perioada au loc cele mai importante evenimente din istoria iudaismului, dar si crestinismului: domnia sangeroasa a lui Irod cel Mare, nasterea lui Hristors, distrugerea Ierusalimului si a Templului evreiesc (in anul 70). In timpul stapanirii romane, evreii au incercat sa se elibereze de "dominatia" legiunilor latine, pornind o revolta in anul 132, sub conducerea lui Bar Kokhva. Dupa trei ani insa, romanii au recucerit Palestina, ulterior prigonindu-i pe evrei, care au plecat intr-un exil de aproape doua milenii. Dupa stapanirea romana a urmat cea bizantina, incepand cu 324. Teritoriul Palestinei a devenit simbolul crestinismului, prin interesul aratat de imparatii de la Constantinopol pentru aceste locuri. In 614, persii au cucerit teritoriul, iar dupa alti 16 ani incepe stapanirea arabo-musulmana a Tarii Sfinte, care va dura pana in 1918. Dupa aceasta, a venit randul britanicilor sa administreze Palestina, cu mandat de la Societatea Natiunilor, care a durat pana in 1948. In acel an a aparut statul Israel. "Leaganul" biblic al civilizatiei evreiesti Pamantul Israelului de astazi este "loc sfant" pentru toate cele trei mari religii monoteiste: iudaismul, crestinismul si islamismul. Conform Vechiului Testament, in acest spatiu s-au asezat primele semintii ale poporului evreu, urmase ale lui Avram. In Ierusalim, Regele Solomon a construit Templul pe colina Moria, situata in partea estica a orasului. Acesta a fost distrus de invazia babiloniana din 586 i.Hr. Regele Irod l-a refacut, mult mai inalt si mai intins decat primul edificiu.Insa in anul 70 d.Hr., Ierusalimul si Templul sau au fost distruse a doua oara, in timpul administratiei romane. Nu au mai fost reconstruite, deoarece in secolul al II-lea evreii au fost nevoiti sa plece in exil, abia in 1948 refondandu-si statul. "Locurile sfinte" Israelul este "loc sfant" si pentru religia crestina, deoarece aici S-a nascut, a trait, a murit si S-a Inaltat la Ceruri Mantuitorul Iisus Hristos. Nazaretul, Bethleemul, Ierihonul sau Ierusalimul sunt centre importante ale crestinismului inca din primele secole din era noua. Bazele cultului "locurilor sfinte" au fost puse de imparateasa Elena (mama lui Constantin cel Mare), care in anul 326 a facut un pelerinaj la Ierusalim. In perioada bizantina, in Tara Sfanta s-au inaltat numeroase biserici si manastiri - practic nici un eveniment biblic nu a ramas nereprezentat topografic. Stapanirea arabo-musulmana asupra Palestinei a respectat "locurile sfinte" ale crestinilor, care au putut sa-si mentina bisericile, manastirile si calugarii. A existat insa si o permanenta concurenta intercrestina intre ortodocsi si catolici pentru proprietatea asupra edificiilor simbolice ale religiei lui Iisus. Patriarhia greco-ortodoxa a Ierusalimului a "castigat" aceasta "competitie", administrand astazi majoritatea bisericilor de la "locurile sfinte". "Minunea lui Mahomed" Conform traditiei, Ierusalimul este un centru religios islamic la fel de important ca Mecca si Medina. Aceasta, deoarece profetul Mahomed ar fi venit in Ierusalim calare, s-ar fi urcat la cer, coborand dupa putin timp. Este marea si singura minune a lui Mahomed, drept pentru care Ierusalimul a devenit "oras sfant" si pentru musulmani. In 643, la 60 de ani de la cucerirea araba, in Ierusalim a fost construita Moscheea lui Omar pe ruinele fostului Templu evreiesc. In centrul acestui edificiu se afla o stanca uriasa, de unde se spune ca s-ar fi inaltat la ceruri profetul. Aceasta stanca este simbolica si pentru traditia iudeo-crestina, ca loc al jertfei lui Avram. In anul 710, arabii au mai construit un edificiu in partea nordica a fostului templu evreiesc, marea moschee El-Aqsa. In timpul stapanirii catolicilor asupra Ierusalimului, cand moscheile au fost transformate in edificii crestine, insa "eliberatorul" arab al Ierusalimului, Saladin, le-a redat destinatia initiala de cult in 1118. Cetatea Ierusalimului adaposteste astazi "locuri sfinte" pentru evrei, crestini si musulmani. Comerciantii arabi intretin afaceri infloritoare cu obiecte de cult crestine, pe care le gasesti la tot pasul. Pe de alta parte, intre evrei si musulmani exista un adevarat conflict pe tema Templului iudaic, deoarece arabii ii acuza pe israelieni ca doresc refacerea acestuia pe locul moscheilor construite in secolele VII-VIII
Despre autor:
