25 Mai 2007
De cateva luni, mediul de afaceri din Cluj s-a infierbantat din pricina investitiei Nokia din comuna Jucu. Deja, in oras se fac si se desfac aliante. Cei care spera ca vor construi halele negociaza cu cei care spera sa asfalteze drumurile de acces si
De cateva luni, mediul de afaceri din Cluj s-a infierbantat din pricina investitiei Nokia din comuna Jucu. Deja, in oras se fac si se desfac aliante. Cei care spera ca vor construi halele negociaza cu cei care spera sa asfalteze drumurile de acces si cu cei care vor sa planteze panselute si ghiocei in parcul din fata uzinei. Pana si desemnarea firmei care va tipari cartile de vizita ale viitorilor angajati ai Nokia a ajuns sa fie o miza demna de luat in seama de firmele clujene. si asta pentru ca, pana acum, afacerile private au fost incheiate mai ales pe baza principiului potrivit caruia prietenul prietenului meu este prietenul meu. Pe undeva, aceasta cartelizare este normala, pentru ca oamenii de afaceri prefera sa semneze contracte cu persoane in care au incredere. Acum, insa, o asemenea investitie precum cea a Nokia determina reconfigurarea acestor lanturi de prietenii, pentru ca fluxul de bani care a inceput deja sa se indrepte spre Cluj poate determina profituri uriase.
Nu doar mediul economic a fost cuprins de "febra Nokia". Universitatile clujene au realizat ca nu au cum sa pregateasca intr-un termen scurt specialisti in electronica, in numarul si la calitatea ceruta de fabricantul finlandez de telefoane mobile. Asa ca au inceput sa ceara marirea numarului de locuri subventionate de stat in invatamantul superior din domeniul electronicii si automatizarilor. Numai ca reprezentantii Ministerului Educatiei si Cercetarii nu sunt deloc grabiti atunci cand trebuie sa isi dezlege gura pungii si sa scoata bani in plus pentru o universitate sau alta. Asa ca pe piata ofertei de specialisti se contureaza un vid, care trebuie umplut. De situatie ar putea profita universitatile din afara Clujului, care ar putea sa isi creasca numarul de studenti mai usor, prin marirea locurilor cu taxa. si asta pentru ca in Oradea, de pilda, spatiile pentru predat pot fi inchiriate mai ieftin decat in Cluj. La fel, traiul studentilor este mai usor, pentru ca chiriile sunt mai mici, iar mancarea mai ieftina, deci mai multe familii isi vor permite sa "sponsorizeze" invatatul in facultate al unui tanar.
Practic, la fel ca in afaceri, concurenta dintre universitati va deveni nemiloasa.
Lupta dintre institutiile de invatamant superior are acum o tripla miza: fondurile guvernamentale pentru educatie, banii studentilor de la locurile cu taxa si finantarile oferite de investitorii privati pentru diferitele proiecte de cercetare. In aceasta lupta, resursele umane de care dispune fiecare universitate au devenit mai importante ca niciodata.

Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.