Coruptia in Justitie impiedica dezvoltarea

Sunt patru mari conditii care faciliteaza coruptia in sistemul judiciar: esecul numirii judecatorilor pe baza meritelor profesionale, un nivel de salarizare si conditii de munca inadecvate, procese injuste pentru revocarea judecatorilor corupti si procedurile interne netransparente care ingreuneaza monitorizarea activitatii instantelor de catre presa si societatea civila.
Coruptia judiciara are consecinte directe si negative asupra societatii democratice din Romania, afectand principiul egalitatii cetatenilor in fata legii, dar si consecinte negative asupra economiei tarii, un sistem corupt indepartand investitorii si impiedicand eforturile de reducere a saraciei, arata raportul. Coruptia submineaza sistemele judiciare din intreaga lume, lipsind cetatenii de acces la justitie si de dreptul fundamental la un proces echitabil si impartial, uneori chiar de posibilitatea desfasurarii unui proces.
"Pacientul" nu a fost operat
TI apreciaza ca, in perioada analizata, demersurile asumate in domeniul luptei impotriva coruptiei au fost marcate de conflicte politice intre institutiile statului, ceea ce a facut ca acestea sa nu poata fi aplicate cu eficienta maxima. "Putem spune, mai plastic, ca, in ultimul an, pacientul bolnav de cancer a stat pe masa de operatie, iar in jurul sau chirurgii s-au certat pe metode si proceduri de operatii estetice", a declarat Alistar. Totodata, la nivelul perceptiei cetateanului asupra coruptiei nu au existat schimbari semnificative, cata vreme mica coruptie ramane un punct vulnerabil, principala problema a cetateanului de rand. Zonele cele mai afectate de aceasta problema continua sa fie, la fel ca si anul trecut, sistemul sanitar, cel de invatamant, dar si administratia publica. TI Romania remarca totusi ca "adoptarea legii de infiintare a Agentiei Nationale de Integritate, ca mecanism integrat de verificare a declaratiilor de avere si control al conflictelor de interese, reprezinta o masura de importanta cruciala pentru palierul de prevenire a coruptiei in mediul public".
Romania celor trei Coduri penale
Administratia publica si Justitia raman si in acest an zonele cele mai atacate de coruptie. TI Romania a aratat ca DNA nu a obtinut condamnari relevante in cazurile de inalta coruptie, practica judiciara fiind mai degraba o modalitate de lustrare, prin crearea cazierului judiciar. Majoritatea condamnarilor sunt cu suspendarea executarii pedepselor, iar, dupa doi ani si jumatate, marile subiecte de coruptie sunt inca doar de ordin mediatic.
"Exista aici doua variante: fie dosarele nu sunt instrumentate corect, fie instantele aplica deliberat pedepse extrem de usoare pentru inalta coruptie, in comparatie, spre exemplu, cu cele pentru infractiuni de fals sau cu cele pentru infractiunile contra patrimoniului. Cert este ca practica judiciara pe dosarele DNA este, mai degraba, o modalitate de lustrare prin trecerea condamnarii cu suspendare in cazierul judiciar", a explicat Alistar. Acesta a facut referire si la incongruentele legislative din Romania. Astfel, avem in prezent trei Coduri Penale: Codul Penal in vigoare, Noul Cod Penal publicat in Monitorul Oficial, dar a carui intrare in vigoare a fost amanata (prorogata), si propunerea de Cod Penal lansata de Ministerul Justitiei. "Oricare ar fi varianta de nou Cod Penal agreata, se impune cu necesitate ca intrarea sa in vigoare sa fie insotita de intrarea in vigoare concomitenta a unui Cod de procedura penala nou care sa fie in acord cu dreptul material si pentru a avea o practica judiciara unitara in penal", a spus Alistar. Acesta a facut referire si la modificarile Codului de Procedura Penala prin care procurorilor li s-a dat dreptul de a intercepta corespondenta si de a afectua inregistrari telefonice timp de 48 de ore, fara a avea in acest sens un mandat emis de un judecator, justificandu-se ca o astfel de restrangere a dreptului la viata privata este necesara pentru eficientizarea luptei impotriva coruptiei, a criminalitatii organizate si a terorismului. Transparency International Romania mai semnaleaza ineficacitatea mecanismelor disciplinare pentru functionari si magistrati, lipsa sanctiunilor pentru conflictele de interese, neaplicarea corespunzatoare a legislatiei referitoare la avertizorii de integritate. S-au identificat si aspecte pozitive petrecute in perioada studiata, in ceea ce priveste eforturile anticoruptie ale Romaniei. "Spre exemplu, am fost surprinsi sa constatam ca in Politie exista un nivel mai scazut de coruptie decat in perioada studiata anterior", a explicat Victor Alistar in conferinta de presa prilejuita de lansarea documentului.
Mita pentru acces la Justitie
Noul Raport Global al Transparency International asupra Coruptiei arata ca un sistem judiciar corupt erodeaza capacitatea comunitatii internationale de a pedepsi criminalitatea transnationala si inhiba accesul la Justitie si remedierea incalcarilor drepturilor omului. Populatia saraca este direct afectata, cei saraci fiind fortati sa plateasca o mita pe care nu si-o pot permite. Cel mai recent sondaj al TI asupra atitudinilor fata de coruptie arata ca, in mai mult de 25 de tari, cel putin una din zece familii a trebuit sa plateasca o mita pentru a obtine acces la Justitie. In alte 20 de tari, mai bine de trei din zece familii au declarat ca este nevoie de mita pentru a obtine acces la Justitie sau o hotarare dreapta a instantelor de judecata. Raportul Global cuprinde studii comparative asupra coruptiei judiciare in lume, 37 de rapoarte de tara asupra acestui flagel, studii legate de fenomenul coruptiei etc. La nivelul UE, Romania este perceputa ca avand ca principala frana in dezvoltare coruptia, in timp ce Bulgaria este afectata structural de crima organizata.
Abateri administrative
Transparency International Romania a selectat din presa un numar de cazuri "emblematice pentru vulnerabilitatile sistemului national de integritate", prezentate ca abateri de la norme si proceduri administrative: "Cazul Catedralei Sfantul Iosif", realizarea proiectului "Pasajul Basarab", cumpararea locuintelor de serviciu de catre angajati din Cadrul Ministerului Apararii Nationale si din cadrul MAI, afacerile "baietilor destepti" din sectorul energetic, "afacerea fregatelor", nereguli in desfasurarea achizitiilor publice, scutirea unor societati de stat de la plata obligatiilor fiscale. TI Romania protesteaza si fata de modul cum s-a desfasurat revocarea procurorului Doru Tulus din functia de sef al Sectiei a II-a a DNA. "Nu se poate dezbate revocarea unui magistrat din functie fara ca in prealabil sa se fi facut o analiza sau ca in prealabil sa fi existat o discutie cu magistratul in cauza. Acest gest poate constitui o practica daunatoare in modul in care CSM isi exercita atributiile de garant al independentei puterii judecatoresti si arata ca eforturile anticoruptie au inceput sa fie declasate ca prioritate de catre autoritatile de la Bucuresti, dupa aderarea la UE". (T.B.)

---

Despre autor: